Europarlamentarul PMP Eugen Tomac afirmă, luni, că acordul politic semnat între România, Bulgaria şi Austria privind aderarea parţială la Schengen nu era necesar şi reprezintă o capcană care poate oricând arunca în aer negocierile agreate în spatele uşilor închise în ultimele ore ale anului 2023. El consideră că Aaest acord este un măr otrăvit, pentru că dacă în Consiliul JAI din 4 martie 2024 nu se ia decizia intrării terestre a României şi Bulgariei începând de la 1 ianuarie 2025, în mod absolut sigur, anul viitor nu se mai întâmplă nimic.
”Câteva chestiuni despre intrarea în Schengen. Actuala putere vrea să ne prezinte un mare eşec drept o uriaşă victorie. Intrarea în Schengen pe cale aeriană şi maritimă este un pas înainte, dar nicidecum o mare realizare! Totul trebuie privit în continuare prin prisma umilinţei pe care România a îndurat-o la Consiliul JAI din 8 decembrie 2022. Atunci, Austria şi Olanda au blocat extinderea pentru noi şi vecinii bulgari, dar în aceeaşi şedinţă au acceptat intrarea Croaţiei în două etape, cu un calendar aprobat integral pentru anul 2023”, afirmă europarlamentarul PMP.
”Ce s-a întâmplat de atunci până pe 30 decembrie 2023, când, printr-o procedură scrisă, nu un Consiliul JAI ordinar, statele membre au decis, în doar câteva ore, acceptarea parţială a României şi Bulgariei în spaţiul Schengen? Au existat împrejurări care au schimbat cursul evenimentelor şi ele trebuie privite ca un tot întreg” mai spune Tomac.
Eugen Tomac a precizat că în primul rând, ”Guvernele României nu au avut până în 2022 o strategie comună cu Guvernele Bulgariei, iar comunicarea între Bucureşti şi Sofia pe acest dosar a fost superficială”.
”În plus, Bulgaria, până în 2023, a trecut printr-o lungă criză guvernamentală, cu cinci rânduri de alegeri anticipate în perioada 2021-2023”, a arătat el.
Potrivit europarlamentarului PMP, ”la Bucureşti, în continuare, nu am făcut mari schimbări în abordarea noastră, dar am apelat strategic la un sprijin care a contat enorm, poate chiar esenţial, pentru a determina Austria să renunţe la blocajul împotriva României”.
”Sprijinul oferit de Statele Unite ale Americii a determinat Viena să-şi schimbe radical retorica. De aici, chestiunea a devenit tot mai clară şi mai eficient de gestionat de toţi ceilalţi actori implicaţi. Austria a trebuit să-şi schimbe tonul şi pentru că a rămas singură. Olanda, care prin vocea premierului Rutte a fost artizanul blocajului extinderii Schengen timp de 11 ani, a renunţat la această abordare. Deşi chiar şi în ianuarie 2023 se angaja, alături de Nehammer ca Schengenul să nu se extindă prea curând. Motivul pentru care Olanda nu mai poate fi atât de rigidă este simplu: premierul Mark Rutte se pregăteşte să devină în 2024 Secretar General NATO şi nu poate obţine consensul tuturor celor 30 de state membre, având o abordare inflexibilă în UE în relaţia cu doi aliaţi NATO de pe flancul estic”, a arătat Tomac.
