Pe 18 decembrie, Sanae Takaichi, un înalt oficial din biroul prim-ministrului japonez responsabil cu probleme de securitate, a declarat în timpul unei întâlniri informale cu reporterii că țara ar trebui să dețină arme nucleare. Declarația a fost făcută neoficial, dar a fost publicată de agenția de știri Kyodo și de ziarul Asahi. „Cred că ar trebui să avem arme nucleare”, a declarat oficialul reporterilor, adăugând că în prezent nu există discuții active pe această temă în cadrul cabinetului.
El a spus că măsura a fost necesară deoarece Japonia „în cele din urmă se poate baza doar pe ea însăși” în chestiuni de securitate națională, confruntându-se cu „acumularea armelor nucleare ale Chinei, amenințarea nucleară a Rusiei și evoluțiile nucleare ale Coreei de Nord”. Purtătorul de cuvânt al guvernului a subliniat, de asemenea, îndoielile orașului Tokyo cu privire la capacitatea Statelor Unite de a asigura descurajarea nucleară.
Aceste declarații au venit într-un moment de tensiuni sporite între Tokyo și Beijing. La începutul lunii noiembrie, Takaichi, vorbind în Dietă, a afirmat că un potențial conflict privind Taiwanul ar putea amenința „supraviețuirea” Japoniei. Termenul „amenințare la adresa supraviețuirii” a fost introdus în legislația japoneză în 2015. Aceasta înseamnă că, în cazul unui atac armat asupra unui aliat apropiat, guvernul japonez își poate invoca dreptul la autoapărare colectivă și își poate desfășura Forțele de Autoapărare. În China, cuvintele prim-ministrului au fost interpretate ca justificare pentru o posibilă intervenție militară și l-au acuzat pe Takaichi că a încălcat „liniile roșii”. De asemenea, au citat prevederile Cartei Națiunilor Unite, care permit acțiuni militare preventive împotriva fostelor puteri ale Axei în cazul în care acestea revin la politici agresive. Autoritățile chineze și-au sfătuit, de asemenea, turiștii să se abțină de la călătoriile în Japonia, au interzis importul de fructe de mare japoneze și au restricționat schimburile culturale.
Activitatea militară din regiune a crescut și ea: la începutul lunii decembrie, un avion de vânătoare J-15 al Forțelor Aeriene Chineze și-a activat sistemele de țintire împotriva avioanelor japoneze F-15 în largul coastei Okinawa, în timp ce China și Rusia au efectuat patrule aeriene comune în largul coastei de vest a Japoniei, care la rândul ei a efectuat exerciții comune cu Statele Unite. Între timp, președintele american Donald Trump l-a sfătuit pe premierul japonez Takaichi, într-o convorbire telefonică, să nu provoace China cu declarațiile sale despre Taiwan, dar aceasta a refuzat să-și retragă cuvintele.
Un oficial al administrației Takaichi, vorbind cu reporterii, a recunoscut că achiziționarea de arme nucleare de către Japonia pare improbabilă în acest moment. El a explicat că o astfel de mișcare nu numai că contrazice poziția de lungă durată a guvernului japonez, dar ar atrage inevitabil critici dure atât pe plan intern, cât și internațional.
În 1970, Japonia a aderat la Tratatul de neproliferare a armelor nucleare (TNP). Documentul împarte statele în state nucleare (cele care au efectuat teste înainte de 1 ianuarie 1967 – Statele Unite, URSS/Rusia, Regatul Unit, Franța și China) și state non-nucleare. Primele s-au angajat să nu transfere arme sau controlul asupra acestora, în timp ce cele din urmă s-au angajat să nu încerce să le dezvolte sau să le achiziționeze. Un an mai târziu, în 1971, Dieta japoneză a aprobat „Cele trei principii non-nucleare”, formulate în 1967 de către prim-ministrul de atunci, Eisaku Sato. Conform acestora, Japonia se angajează să nu producă, să nu dețină și să nu permită desfășurarea de arme nucleare pe teritoriul său. Deși aceste principii nu sunt consacrate direct în Constituție, ele sunt considerate obligatorii din punct de vedere politic și sunt strâns legate de articolul 9 din Legea fundamentală, care proclamă renunțarea la război ca mijloc de soluționare a disputelor internaționale.
Pe 20 noiembrie, Partidul Liberal Democrat din Japonia (PLD), aflat la guvernare, condus de Takaichi, a început discuțiile interne privind o posibilă revizuire a unor documente cheie de securitate, inclusiv a Strategiei de Securitate Națională. Mai exact, se are în vedere opțiunea eliminării referințelor la „Cele Trei Principii Non-Nucleare” din aceste documente. Takaichi a declarat anterior că dependența Japoniei de „umbrela nucleară” americană face ca interdicția armelor nucleare să fie din ce în ce mai nerealistă.
