Victoria Partidului Stângii la alegerile regionale de duminică din Berlin poate că nu ar fi fost la fel de categorică fără o schimbare importantă: pentru prima dată în istoria capitalei germane, vârsta minimă de vot a fost coborâtă de la 18 la 16 ani.Schimbarea a fost relativ modestă ca impact numeric. Ea a adăugat aproximativ 55.000 de alegători la un electorat de 2,5 milioane de persoane. Pentru tineri însă, semnificația a fost uriașă. „Desigur că vorbim mult despre politică la școală sau cu prietenii”, i-a spus Cecile, în vârstă de 17 ani, jurnalistei DW Franziska Wüst, în fața școlii sale din Berlin. „Suntem cu toții foarte implicați politic, participăm la multe demonstrații.”, transmite Deutsche Welle.
Acest spirit protestatar pare să se fi reflectat și în opțiunile de vot ale tinerilor berlinezi. Deși sondajele la ieșirea de la urne nu separă alegătorii sub 18 ani, datele pe grupe de vârstă sugerează că electoratul Partidului Stângii, care a obținut aproximativ un sfert din voturi, este predominant tânăr. Nu mai puțin de 43% dintre alegătorii cu vârste între 16 și 24 de ani au votat pentru partidul socialist, cu 25 de puncte procentuale mai mult decât la alegerile regionale din 2023.
Pentru Liska, în vârstă de 17 ani, care a votat Partidul Stângii, acest rezultat este ușor de explicat: „M-a atras mai ales prin temele sociale, cum ar fi reducerea prețurilor și chiriile mai accesibile.”
Într-adevăr, chiriile din Berlin au crescut puternic, cu aproximativ 7% în ultimii doi ani, iar tinerii care caută pentru prima dată o locuință sunt printre cei mai afectați. Sondajele au arătat, de asemenea, că 37% dintre alegătorii berlinezi consideră că Partidul Stângii este formațiunea cea mai capabilă să creeze locuințe accesibile.
Cecile spune că și pentru prietenii ei chiriile reprezintă una dintre principalele preocupări, alături de planurile guvernului conservator al Berlinului de a reduce bugetele pentru educație.
„Ajungem cu toții la vârsta la care am vrea să ne mutăm pe cont propriu, iar în Berlin acest lucru este aproape imposibil”, spune ea. „Mai sunt și problemele legate de școală și educație, astfel încât să nu se mai taie fonduri peste tot.”
Toate aceste argumente sunt perfect explicabile pentru Kathrin Fehse, reprezentanta Fundației Germane pentru Copii și Tineret (DKJS).
„Sunt toate teme care îi afectează direct”, spune ea. „Pentru asta trebuie să fie luați în serios și consultați. Partidul Stângii a reușit să mobilizeze mulți oameni care nu votau înainte, nu doar tineri. Sunt persoane cărora politicienii nu li se adresau până acum.”
Pe parcursul campaniei electorale, Uniunea Creștin-Democrată (CDU), partidul primarului în exercițiu Kai Wegner, a prezentat Partidul Stângii drept o formațiune radicală și periculoasă. Aceste avertismente nu par însă să fi speriat alegătorii tineri.
Unii susțin că tinerii sunt mai predispuși să voteze pentru partidele aflate la extremele spectrului politic. Cecile consideră că există un sâmbure de adevăr în această observație:
„Cred că, în general, tinerii sunt întotdeauna mai extremi decât generațiile mai în vârstă și observ și eu că opiniile sunt adesea foarte categorice.”
Există însă și dovezi că această perspectivă este mai degrabă un stereotip. Potrivit datelor infratest-dimap, cea mai numeroasă categorie de vârstă care a votat Partidul Stângii este cea a persoanelor între 25 și 34 de ani, unde partidul a obținut 49% din voturi. În schimb, cea mai puternică susținere pentru partidul considerat parțial de extremă dreapta AfD a venit din partea alegătorilor de 60-69 de ani, dintre care 23% au votat pentru această formațiune. Doar 12% dintre alegătorii berlinezi între 16 și 24 de ani au ales AfD.
