Sub titlul „Lupta impotriva coruptiei din Romania este o perdea de fum pentru a-i slabi democratia” („Romania’s corruption fight is a smokescreen to weaken its democracy”), Directia Nationala Anticoruptie, coniventa acestei structuri cu SRI si metodele utilizate de cele doua institutii de forta sunt desfiintate de David Clark, autorul Raportului „Combaterea coruptiei cu trucuri: Asaltul Romaniei asupra statului de drept”, intocmit recent pentru Henry Jackson Society.
Clark a fost consilier al Ministerului de externe britanic.
THE GUARDIAN, 10 IANUARIE 2017 (TRADUCERE: LUMEA JUSTIȚIEI):
„Lupta impotriva coruptiei din Romania este o perdea de fum pentru a-i slabi democratia
Inchizand ochii in fata acestui abuz de putere se incurajeaza alte natiuni europene sa-i urmeze exemplul.
Recenta evolutie a dreptei populiste din Ungaria si Polonia a generat un semnal de alarma cu privire la viitorul democratiei din Europa, in conditiile in care garantiile constitutionale, pluralismul presei si societatea civila sunt supuse unui atac sustinut.
O alta amenintare sta insa ascunsa in vazul tuturor: abuzul luptei anticoruptie din Romania, o tara adesea laudata ca fiind un exemplu de succes in implementarea de reforme in centrul si estul Europei.
Tara a fost laudata de liderii UE pentru modul cum combate coruptia, iar structura sa nationala anticoruptie a fost prezentata ca un model de urmat pentru altii. Sapand insa dincolo de ceea ce este la suprafata, nu e totul asa cum apare.
Cu prilejul intocmirii unui raport recent pentru thinktank-ul Henry Jackson Society, am descoperit o serie de dovezi care sugereaza ca Directia Nationala Anticoruptie (DNA) abuzeaza de puterea pe care o are si recurge la metode vechi din perioada comunista pentru a-si servi propriile interese si a urmari razbunari politice.
In mod semnificativ, criticile vin inclusiv din partea unor fosti sustinatori, precum Traian Basescu, presedinte al Romaniei intre 2004 si 2014, care a initiat primul mare val de lupta anticoruptie din tara, dar care acum a acuzat DNA ca incalca drepturile omului si actioneaza in afara Constitutiei.
Rata condamnarilor in cauzele de coruptie este surprinzator de mare, 92%, iar o privire mai atenta la metodele folosite de DNA arata si de ce se intampla asta. Aproape toate marile dosare de coruptie implica o forma sau alta de incalcare a procedurilor.
Exista exemple de solutii de condamnare fundamentate pe probe necoroborate obtinute de la martori care au dat declaratii in schimbul imunitatii. Suspectilor li se spune uneori ca daca nu coopereaza atunci membri ai familiilor lor ar putea fi pusi sub acuzare.
Arestarea preventiva este folosita ca un alt mijloc de constrangere (in ciuda naturii nonviolente a infractiunilor in discutie), iar stenograme editate ale interceptarilor telefonice sunt in mod curent scurse in presa cu scopul de a-i discredita pe acuzati inaintea procesului.
De asemenea, am vazut cazuri in care judecatori care au dat solutii impotriva DNA au fost ulterior pusi sub acuzare, dar si cazuri in care oameni de rang inalt din stat si-au acuzat la televizor criticii de coruptie.
In mai 2014, premierul social-democrat de la acea vreme, Victor Ponta, a sugerat ca Dan Adamescu, patronul unui ziar critic la adresa sa, Romania Libera, ar urma in scurt timp sa fie arestat pentru fapte de coruptie. Cateva zile mai tarziu, Adamescu a fost incarcerat, iar ulterior a fost condamnat pentru dare de mita in urma unui proces plin de incalcari ale procedurilor.
Cazul este in pericol de a transforma instantele britanice intr-o extensie a sistemului juridic disfunctional (romanesc), dupa ce autoritatile romane au emis un mandat european de arestare anul trecut, pentru a asigura extradarea fiului lui Dan Adamescu, Alexandru. Singura dovada impotriva lui Alexandru Adamescu pare a fi ca a continuat sa faca campanie pentru tatal sau.
Una dintre cele mai ingrijoratoare acuzatii in Romania, insa, preocupa stransa legatura dintre DNA si Serviciul Roman de Informatii (SRI), succesorul temutei Securitati, politia secreta din perioada comunista.
DNA se bazeaza pe SRI pentru a intercepta anual circa 20.000 de apeluri telefonice si a recunoscut, de asemenea, ca serviciul de informatii joaca un rol in initierea anchetelor.
In 2015, un general SRI a starnit indignare cand a descris instantele ca fiind un ‘camp tactic’ pentru operatiuni specifice si a facut aluzie la rolul pe care SRI il are in influentarea hotararilor din dosarele aflate in faza de judecata. Judecatori si avocati au reactionat cerand o ancheta privind vechile suspiciuni potrivit carora SRI a continuat vechea practica a Securitatii de a infiltra agenti acoperiti in sistemul judiciar, insa autoritatile au refuzat sa o faca.
Cazul Alinei Bica, sefa agentiei responsabile cu combaterea crimei organizate si a terorismului, ilustreaza puterea legaturii DNA-SRI.
Bica a fost retinuta in 2014 de DNA pentru acuzatii de coruptie, iar experienta sa a urmat un model deja familiar. A stat luni de zile in arest preventiv, sotul sau a fost arestat si au fost facute eforturi pentru a-i distruge reputatia prin scurgeri in presa.
Bica a sustinut ca a fost incarcerata dupa ce a refuzat sa aresteze persoane la sugestia SRI. In momentul in care aceasta a invocat ca nu exista dovezi, i s-a spus: ‘Nu vei sfarsi bine’.
Niciunul dintre aceste detalii nu sunt reflectate in rapoartele Comisiei Europene de monitorizare a Romaniei, rapoarte care prezinta lupta anticoruptie din Romania intr-o perspectiva optimista.
Inchizand ochii, insa, Uniunea Europeana risca sa incurajeze alte tari din regiune sa urmeze exemplul Romaniei, care sa foloseasca ‘lupta impotriva coruptiei’ ca o perdea de fum pentru a slabi standardele democratice.
Este un mediu care ofera terenul propice pentru dezvoltarea tipului de autoritarism infiorator pe care il vedem in Ungaria si Polonia”.
