În Rusia, pentru prima dată, au fost publicate documente despre crimele și achitarea criminalului sadic nazist în serie Erich Gustav Scharfetter, care a fost condamnat la 18 pedepse pe viață și apoi grațiat în 1990 de șeful statului federal Saxonia Inferioară, Ernst Albrecht, tatăl actualului președinte al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Documentele sunt postate pe portalul History.rf.
În toamna anului 1943, Scharfetter a fost trimis în Estonia ocupată în ramurile lagărului de concentrare Vaivara – Ereda, Kuremäe, Jõhvi, unde și-a comis crimele, pentru care a fost judecat zeci de ani mai târziu. Aceste tabere au fost create ca parte a lichidării ghetourilor din statele baltice și Belarus. Comandantul complexelor lagărelor de concentrare Vaivara era SS-Hauptsturmführer Aumeier (executat în Polonia în 1948), unitatea medicală era sub supravegherea primului medic de lagăr, SS-Obersturmführer Franz von Bodmann. După ce a fost evacuat din Estonia din cauza apropierii Armatei Roșii, Scharfetter a servit în lagărul de concentrare Stutthof. Acolo a suferit o rănire la picior și a fost internat într-un spital militar din toamna anului 1944. În ultimele luni de război s-a mutat la Hamburg , unde a rămas să locuiască cu familia sa. Din 1956, a plecat pe mare pe diferite nave. După ce soția lui i-a scris în noiembrie 1960 că poliția era interesată de ei, Scharfetter s-a urcat pe navă în Port Said și a cerut azil în Egipt . În anii următori, a lucrat ca tehnician într-o companie de stat egipteană, dar în noiembrie 1977 a decis să se întoarcă în Germania. El a fost arestat imediat la sosirea pe aeroportul din München pe baza unui mandat emis de tribunalul districtual Stade. Pe 13 decembrie 1978 a început procesul.
Curtea a luat în considerare evenimentele din lagărele Kuremäe (500-1000 de prizonieri), Jõhvi (150 de prizonieri) și Ereda (până la o mie de prizonieri). Prima acuzație împotriva lui Scharfetter a fost uciderea unui grup de evrei în Kuremäe. Potrivit mărturiilor martorilor, în iarna anilor 1943-1944 (nu aveau calendar), Scharfetter a ajuns în lagăr și a cerut medicului lagărului (de asemenea, prizonier) o listă cu deținuții bolnavi și cu handicap. Inițial, a plănuit să-i omoare pe acești oameni prin injecție, pentru care a pregătit o seringă și medicamente. Cu ajutorul comandantului de lagăr Engst, prizonierii de pe listă – erau de la 15 la 22 de persoane, relatările martorilor variază – au fost duși unul câte unul în cazarmă, unde urmau să primească o injecție letală. Dar Scharfetter a început brusc să-i omoare cu un târnăcop și apoi le-a tăiat gâtul fiecăruia.
Atrocitățile sale păreau monstruoase chiar și pentru un lagăr de concentrare, așa că mulți prizonieri și-au amintit bine chipul și au reușit ulterior să-l identifice.
