România este unul dintre cei mai mari producători de cereale din Europa, lucru care şi susţine balanţa comercială în zona de agrobusiness, însă dincolo de acest capitol, România rămâne deficitară în multe sectoare ale industriei alimentare. Astfel, din cauza lipsei de investiţii mai ales în zona de procesare, de strategii atât la nivel de ferme, companii, cât şi la nivel guvernamental, rafturile magazinelor sunt pline de produse de import, scrie Ziarul Financiar.
România, care an de an stă în top 5 producători de porumb, are în marile magazine porumb la conservă din Ungaria sau chiar din afara UE. Un alt exemplu este cel al importurilor de mere din Polonia, care este cel mai mare producător de astfel de produse, însă nici România nu stă prost la acest capitol, fiind al cincilea producător la nivel european şi aproape fiecare român are un măr în curte. În plus, o astfel de anomalie se întâmplă şi în ceea ce priveşte tomatele, România fiind pe locul 8 la producţie, însă importă pastă de tomate şi tomate conservate de peste 200 mil. euro anual.
În schimb, exporturile sunt de 6 mil. euro anual. Iar lista produselor pe care le aducem preponderent din import poate continua, iar drept dovadă este deficitul comercial, care a ajuns anul trecut la 6,3 miliarde de euro, cu plus 600 mil. euro faţă de anul anterior.
„Pentru procesare ar trebui să fie mai multe fonduri. Agricultura este dezvoltată, dar trebuie fonduri pentru procesatori, să ne producem singuri alimentele ca să nu rămânem veşnic exportatori de materii prime. Nu vrem bani pe care să nu îi dăm înapoi, vrem să fim susţinuţi cu garanţii de stat doar. La noi industria lactatelor evoluează foarte greu pentru că unele state acordă subvenţii ascunse producătorilor şi procesatorilor, ei ies în piaţă cu produse ieftine şi noi nu putem fi competitivi“, a spus Constantin Aniculăesă, acţionar în cadrul Vlăsie Company, producătorul brandului Caşcaval de Săveni, produs recunoscut şI protejat în UE.
“Cred că industria alimentară trebuie să devină sector prioritar pentru că potenţial agricol avem. Dacă susţinem şi procesare ajungem acolo unde ne este locul, doar trebuie să fim ajutaţI şI să jucăm şI noi cum joacă celelalte state“, a adăugat Constantin Aniculăesă.
Investiţiile de peste 50 mil. euro în industria alimentară din ultimii ani pot fi numărate pe degetele unei mâini, însă impactul unor astfel de proiecte se vede imediat în balanţa comercială. De exemplu, Omnia Europe, producător de amidon care a deschis în 2022 o fabrică în Medgidia după o investiţie iniţială de 78 de milioane de euro, a fost principalul exportator din domeniul produselor industriei morăritului, malţ, amidon, conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică.
Practic, intrarea Omnia Europe în producţie se vede şi în exporturi, astfel că în domeniul de produse ale industriei morăritului, malţ, amidon etc. exporturile au ajuns în 2022 la 95 de milioane de euro, adică de trei ori şi jumătate faţă de anul precedent, conform calculelor ZF. Investiţia a fost realizată cu ajutor de stat.
