Nord Stream 2 este proiectul gazoductului ruso-german care o are o lungime de 1200 km, care va transporta, pe sub Marea Baltică, gaz de pe coasta de vest a Rusiei direct în nordul Germaniei. Proiectul în cauză evită, deci statele baltice și Polonia și oferă o alternativă la coridorul care traversează Ucraina.
13 state membre ale UE se opun proiectului Nord Stream pe motiv că acesta le va priva de venituri din comerţ şi tranzit şi va prelungi dependenţa Europei de gazele ruseşti. Ţări ca Polonia şi statele baltice percep Rusia ca pe o ameninţare generală, inclusiv la adresa integrităţii teritoriale, după ce această ţară şi-a anexat Crimeea, teritoriu ucrainean.
Comisia Europeană vrea să poată reprezenta interesele UE ca întreg în negocierile privind Nord Stream 2, puteri cărora Berlinul li se opune. Maros Sefcovic, vicepreşedintele pentru uniunea energetică a UE, a spus deja că Nord Stream 2 nu contribuie la obiectivele energetice ale Uniunii. Comisia nu vrea să lase proiectul într-un vid legislativ, cu singurele reguli aplicabile fiind cele ale Rusiei. În cuvintele lui Jerzy Buzek, fost premier polonez şi acum preşedintele Consiliului pentru Industrie din Parlamentul European, Nord Stream 2 şi uniunea energetică nu pot coexista.
Preşedintele României, Klaus Iohannis, participă joi la summitul „Iniţiativa celor trei mări: Baltică, Adriatică şi Neagră”, ce va avea loc la Varşovia.
Reuniunea include teme de securitate şi relaţii economice, la care vor asista 12 şefi de stat şi reprezentanţi ai acestora din Europa Centrală şi de Est, iar în calitate de invitat special preşedintele SUA, Donald Trump.
Prima vizită a lui Donald Trump în Europa a avut rezultate contradictorii, iar această nouă întâlnire poate fi ocazia prin care se va decide soarta unui efort militar sprijinit de SUA în zona Mării Negre.
În opinia fostului ministru de externe, Cristian Diaconescu, o astfel de dcizie ar fi necesară şi chiar urgentă.
