Șpaga americană în România

de Bogdan Tiberiu Iacob, preluare Inpolitics

Ziua de ieri a adus cu sine o informație mai puțin băgată în seamă și e păcat, pentru că am asistat la o premieră istorică. Nu vorbim de faptul că filiala autohtonă a companiei americane Hewlett & Packard a fost trimisă în judecată pentru corupție de procurorii DNA, ci mai mult de atît. Mai exact, firma și-a recunoscut vinovăția – plata unor șpăgi pentru contracte grele – și a încheiat un acord în acest sens cu procurorii.

DNA a informat public ieri despre trimiterea în judecată a doi foşti preşedinţi ai CNAS, ca și a subsidiarei gigantului american din IT Hewlett Packard (care în prezent are numele Enterprise services) pentru un prejudiciu care ar fi ajuns la 8 milioane de euro şi care ar fi fost provocat prin taxarea la un preţ mărit artificial al unor servicii executate de subcontractori în proiect.
DNA precizează că foştii şefi ai CNAS – mai exact Vasile Ciurchea şi Irinel Popescu – ar fi pretins şi primit mită de la HP de 525.000 de euro, respectiv de 170.000 de euro pentru a accepta majorarea costurilor pentru stat cu circa 8 mil. euro. În formularea acuzaţiilor DNA precizează că se bazează pe recunoaşterea vinovăţiei a celui care ar fi dat mita – fostul şef al HP România din acea perioadă, care a semnat un acord de recunoaştere al vinovăţiei care îl scapă de executarea unei pedepse cu închisoarea.
DNA nu precizează care e numele fostului şef al HP, însă este clar că este vorba de Radu Enache, cel care a condus HP România timp de 14 ani, până în iulie 2014, scriu cei de la Ziarul Financiar.

Formularea din anunțul DNA pare că încearcă din răsputeri să ”scoată” cît mai onorabil din scandal compania americană HP, pedalînd pe vinovăția individuală a șefului filialei românești – și el nenominalizat oficial -, dar asta doar pentru naivi.
O companie al cărei director e judecat pentru corupție intră, vrînd-nevrînd, ea însăși în malaxor, iar HP nu poate face excepție. Cu atît mai mult cu cît Radu Enache a fost pilonul central al HP în România timp de aproape un deceniu și jumătate.

Reamintim: contractul cu CNAS a fost cîştigat în anul 1999 de compania americană Compaq, preluată ulterior de HP la nivel global, ceea ce a dus la transferarea contractului către echipa condusă de Radu Enache. Subcontractorii HP în acest proiect au fost Oracle şi Siveco. De altfel, după o serie de probleme de funcţionare semnificative ale sistemului în 2011, Radu Enache a ieşit să apere public proiectul, alături de Sorin Mîndruţescu – pe atunci şeful Oracle România, Irina Socol – pe atunci şef al Siveco şi Lucian Duţă – pe atunci şef al CNAS.
De notat este că Duţă a fost condamnat anul trecut la închisoare cu executare pentru mită primită tot pentru sistemul de IT al CNAS. Sorin Mîndruţescu a fost acuzat de DNA în 2019 că ar fi primit mită de aproape un milion de euro pentru a oferi condiţii de preţ avantajoase unor firme care concurau pentru contracte cu statul. Irina Socol a fost condamnată la închisoare într-un dosar de evaziune fiscală legat tot de vânzarea de produse de IT, dar şi-a executat pedeapsa şi în prezent activează pe poziţia de consultant, mai scrie ZF.

Cîteva observații interesante: un scandal care a implicat mai mulți șefi ai CNAS a fost instrumentat în așa fel încît unii să fie judecați mai rapid și condamnați, în timp ce alții abia acum sunt trimiși în judecată, pentru că dosarul lor a fost tărăgănat nejustificat amar de ani.

Foarte probabil, lotul trimis ieri în instanță nu riscă nimic, pentru că procesul va dura cel puțin 2-3 ani, caz în care va interveni prescrierea faptelor de acum 13-14 ani. Nemaivorbind de faptul că Enache are deja 72 de ani și va avea vreo 75 sau mai mult la final, o vîrstă care poate conta mult în ochii judecătorilor.
Un alt mister e lipsa din ecuație a liberalului Cristian Bușoi, alt fost președinte al CNAS, în condițiile în care presa relata anii trecuți că și el figura pe lista celor denunțați procurorilor de către șeful HP ca fiind solicitanți de șpăgi.

Chiar și așa, însă, rămîne, cum spuneam, o premieră absolută în România: este pentru prima dată cînd o foarte mare companie occidentală – mai mult, americană! – , acuzată oficial și ca persoană juridică și prin directorul ei de săvîrşirea infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu, își recunoaște faptele în anchetă și acceptă să plătească cca.10 milioane de dolari pentru acoperirea fraudei.