Potrivit unui sondaj, ale cărui rezultate au fost publicate miercuri, aproape toţi maghiarii din Transilvania cred că elevii maghiari trebuie să înveţe bine limba română. Cercetarea intitulată „Monitor al Minorităţilor 2020” a fost realizată de Institutul de Politici Publice din Ţinutul Secuiesc şi de Institutul Bálványos, pe un eşantion reprezentativ. Rezultatele studiului au fost prezentate de István Gergő Székely, Tibor Toró şi Tamás Kiss, cercetători ai minorităţilor naţionale, în cadrul unei conferinţe de presă care a avut loc miercuri după-amiază, la Cluj-Napoca, transmite agenția maghiară de știri MTI.
Dintre respondenţi, 69% au spus că este foarte important ca cei
mici să înveţe limba română, 22% au spus că este important, şi doar
1% au considerat că acest lucru nu este important sau că nu este
deloc important, a relatat Tibor Toró. Cu toate acestea,
respondenţii au îmbrăţişat stereotipul larg răspândit în societatea
românească, potrivit căruia “mulţi maghiari nici nu vor să înveţe
limba română”. Acest lucru se datorează faptului că 34% dintre cei
întrebaţi au fost complet de acord cu acest enunţ, iar 13% a fost
în mare parte de acord, însă nu cu referire la propria persoană, ci
la alte persoane.
În timpul sondajului care a fost efectuat în luna iunie, prin
telefon, pe un eşantion reprezentativ pentru maghiarii din
Transilvania, 22% dintre respondenţi consideră că vorbesc limba
română perfect sau la nivel de limbă maternă, 33% au spus că
vorbesc bine limba română, dar că au un accent sesizabil, 29% au
răspuns că în majoritatea cazurilor se pot face înţeleşi atunci
când vorbesc în limba română, iar 16% au spus că întâmpină
dificultăţi sau că nu vorbesc deloc româneşte.
Sondajul a arătat, de asemenea, că pentru mulţi, limba română
reprezintă subiectul unor frustrări semnificative. 22% dintre
respondenţi sunt anxioşi atunci când trebuie să vorbească
româneşte, raportul celor care nu simt deloc astfel fiind de numai
53%.
Tamás Kiss a subliniat că sondajul a arătat că maghiarii din
Transilvania au o opinie foarte proastă despre sistemul de
învăţământ românesc în general, părerea lor despre învăţământul în
limba maghiară fiind una mult mai pozitivă. Acesta a adăugat că,
deşi în elita politică este larg răspândită opinia conform căreia
standardul învăţământului în limba maghiară este unul inferior
celui în limba română, cifrele nu confirmă această viziune. Media
obţinută de elevii maghiari la examenele de bacalaureat este
împinsă sub media naţională doar de nota obţinută la limba şi
literatura română, mai mult decât atât, la măsurătorile
internaţionale (PISA), cei care învaţă în limba maghiară au
performanţe mai bune decât media naţională.
67% dintre adulţii maghiari cred că este un lucru
discriminatoriu şi doar 28% cred că este corect faptul că, la
examenul de bacalaureat, la limba şi literatura română sunt
valabile aceleaşi condiţii, indiferent că este vorba de elevi care
au terminat o şcoală cu predare în limba română sau de elevi care
au învăţat într-o instituţie cu predare în limba maghiară, a
explicat Tamás Kiss. Sociologul a mai punctat că elita politică
maghiară din Transilvania nu discută deloc despre discriminarea
evidentă care are loc la bacalaureat în privinţa acestei materii.
Două treimi dintre cei întrebaţi consideră că sistemul actual
de învăţământ din România nu este unul potrivit pentru ca elevii să
poată învăţa limba română. Aproximativ 40% dintre ei cred că,
pentru a dobândi cunoştinţe de limba română, ar fi acceptabil şi ca
elevii să studieze anumite materii în limba română.
