Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România susține că nu a fost consultată. Președintele LAPAR, Laurențiu Baciu spune, la RFI, că nu crede în astfel de proiecte și cere guvernului facilități pentru cetățenii români care vor să cumpere teren agricol:
INTERVIUL DE LA RFI:
Laurenţiu Baciu: Sunt rupte de realitate și efectul este zero. Acest lucru se datorează faptului că după ce intră acolo, îți cumpără acțiunile. Suntem sătui de șmecherii. Vine și spune că intră cu 30%, iar peste o lună, când nu mai am chef de treabă, îi vând acțiunile.
Reporter: Dar rămâne obligat să aibă 60% angajați români la nivel de management și 90% (în rest).
L.B.: Problema este că nu de sclavi ducem lipsă.
Rep: Ducem lipsă de locuri de muncă.
L.B.: Dacă face un fermier român, nu angajează? Nu sunt aceleași locuri de muncă? Eu văd lucrurile în felul următor: să aibă rezidență în România de cel puțin cinci ani, după acest număr de ani să facă dovada că face parte din economia națională, iar atunci când cumpără sau exploatează pământ să facă dovada că a fost implicat în agricultura României timp de cinci ani.
Rep: De ce nu se implementează aceste lucruri despre care vorbiți?
L.B.: Cine să implementeze? Eu nu am de unde să știu cine a venit cu acea idee. Ei fac totul de capul lor. Nu întreabă propietarii sau potențialii cumpărători. Am rămas blocat de ceea ce mi-ați spus. Este deja o inițiativă legislativă în Senat, iar pe noi nu ne-a întrebat nimeni, nimic.
Rep: Vorbiți despre șmecherii. Care este scopul ascuns al cumpărării terenului de către străini?
L.B.: Se mai vinde vreunul. Aștia nu fac nimic fără să le pice ceva. Dacă îi interesa de țară, nu puneau problema așa. Locurile de muncă se crează oricum. Și eu, ca român, când cumpăr teren, tot de atâte locuri de muncă am nevoie. Altfel nu merge activitatea. Guvernul român ar trebui să se implice și să creeze facilități pentru cumpărarea terenurilor de către și pentru români. Un exemplu ar fi suportarea unui procent de 1 – 3% din dobândă. Așa a fost într-un proiect de guvernare în Italia.
Rep: Nu înțeleg care este șmecheria pe care o fac străinii dacă cumpără pământ în România. Ce sugerați? Că nu îl folosesc în scopuri agricole?
L.B.: Da.
Rep: Dar în ce scopuri?
L.B.: După ce devine propietar, conform legii propietății, el are dreptul să dispună de acel pământ. Nu poți să îi îngrădești acest drept.
Rep: Dacă se duce cineva în județul Argeș, într-un sat și cumpără 10 hectare, ce altceva poate să facă cu acel teren?
L.B.: Speculații imobiliare.
Rep: Ați menționat niște condiții în care ați susține vânzarea către cetățenii străini. Le-ați enumerat dumneavoastră. Dacă și în aceste condiții ar fi un aflux mare de cetățeni străini care ar vrea să cumpere mii de hectare?
L.B.: OK. Respectarea condițiilor enumerate de mine înseamnă că acel om produce pentru România și în interesul statului român. Nu mă interesează unde exportă. Mă interesează că își plătește dările către statul român. E important să îl vezi cu cinci ani înainte. Aceste trei condiții sunt preluate de la polonezi și de la nemți. La ei de ce se poate și la noi nu?
Rep: Dacă s-ar implementa aceste trei lucruri, ar fi binveniți oricâți străini vor să cumpere teren aici?
L.B.: Vă asigur că nu mai vine nimeni.
