Premierul Ludovic Orban a declarat, marți, în cadrul unei conferințe de presă că Guvernul ar putea avea în vedere, în contextul crizei provocată de noul coronavirus posibilitatea de a oferi ajutoare companiilor care își continuă activitatea şi nu îşi dau afară angajaţii, deși nu există în acest sens un set de măsuri concrete, așa cum s-a întâmplat ani la rândul în cazul anumitor sectoare economice, se arată într-o analiză b1.ro.
ANALIZA B1.RO:
Totuşi, din tonul premierului s-a putut înţelege că România nu va ajuta semnificativ firmele private care fac eforturi mari în perioada aceasta să-şi continue activitatea şi să nu îşi concedieze angajaţii. Asta deşi, în cazul în care aceste firme ar fi obligate să-şi stopeze activitatea sau să dea afară oameni, presiunea s-ar muta tot pe sectorul de stat, obligat astfel să asigure indemnizaţia de şomaj. Tuturor acestora, Orban le-a promis chestiuni generale, subliniind că nu are prea mult spaţiu de manevră, la capitolul ajutor amintind doar extinderea celebrului program „Rabla”.
În ciuda faptului că majoritatea statelor au luat deja măsuri directe, de scutiri (nu amânări) de taxe şi impozite pentru firmele care îşi continuă activitatea, în unele ţări statul preluând direct de la privat povara salariilor pentru a ţine activitatea economică pe linia de plutire, în România acest lucru nu se întrevede.
Sunt industrii întregi în România care au beneficiat de tot felul de facilităţi şi înainte de actuala criză, o parte dintre acestea fiind avute în vedere şi acum pentru unele măsuri de sprijin. Totuşi, Guvernul Orban nu a reuşit să răspundă la o întrebare simplă: ce face statul român pentru firmele pe care statul român nu le-a ajutat nici înainte de criză şi nici acum? Concret, ce face pentru firmele care sunt cu taxele şi impozitele la zi, dar până acum n-au beneficiat de niciun sprijin din partea statului român?
Ce sectoare erau sprijinite de stat înainte de criză
Înainte de izbunirea crizei provocată de noul coronavirus în România au existat mai multe domenii de activitate și categorii sociale sprijinite masiv de către Guvern.
Programul Rabla este un astfel de proiect care a ajutat producătorii și importatorii de autovehicule. Anul trecut, acest program avea un buget de 320 de milioane de lei, echivalentul a aproximativ 35.000 de prime de casare oferite cu scopul înnoirii parcului auto. La toate acestea se adaugă și programul Rabla Plus, care încurajează înlocuirea autoturismelor rulate cu unele ecologice noi. Inițial acesta a beneficiat de un buget în valoare de 15 milioane de lei, pentruc a fondurile să fie suplimentate cu încă 15 milioane de lei.
Un alt program de sprijin este Programul Prima Casă, care acontribuit decisiv la dezvoltarea pieței imobiliare și la înflorirea afacerilor dezvoltatorilor din România. Creditarea ipotecară a fost practic susținută mai bine de 10 ani de împrumuturile făcute prin intermediul programului Prima Casă. Din momentul lansării și până în iulie 2019, au fost acordate 279.179 de garanţii şi promisiuni de garantare, prin programul Prima Casă, cu o valoare totală de 24,9 miliarde de lei. Datele Băncii Naționale a României arată că volumul împrumuturilor acordate prin programul desitnat tinerilor a ajuns la 45% din stocul creditelor ipotecare de circa 34 miliarde de lei în 2019.
Un alt avantaj economic oferit dezvoltatorilor impobiliari este scutirea de impozit pentru cei care activează în domeniul construcțiilor. În acest sens, scutirea salariaților din domeniul construcțiilor și a sectoarelor industriale conexe de la plata impozitului pe venit a generat un impact negativ la buget de 127,9 milioane de lei in ianuarie 2020, comparativ cu încasările din ianuarie 2019.
De importante avantaje economice au beneficiat și IT-iștii, scutiţi de impozitul pe venit. În noiembrie anul trecut erau 100.000 de angajaţi din IT scutiţi de impozitul pe venit, conform bilanţului fostului ministru al comunicaţiilor Alexandru Petrescu. Potrivit estimărilor, guvernul ar câştiga 196 de milioane de euro pe an, dacă ar renunţa la scutirea de impozit pe venit.
Sectorul turistic a fost susținut masiv în România în ultimii ani odată cu intoducerea voucherelor pentru vacanțe pentru bugetari. Salariații la stat primesc anual vouchere de vacanță pe care le pot folosi pentru a cumpăra pachete turistice doar pe teritoriul țării noastre. Pentru 2020 s-a stabilit că valoare voucherelor de vacanță pentru bugetari rămâne la 1.450 de lei de persoană, adică la fel ca în anul curent.
Mai mult, potrivit ministrului Economiei, Virgil Popescu, Guvernul pregătește o ordonanță de urgență care va prelungi până la finalul anului sau cu 12 luni valabilitatea tichetelor de vacanță care expiră în următoarele luni. La rândul său premierul Ludovic Orban a declarat, la sfârşitul anului trecut, că voucherele de vacanţă vor fi menţinute, în bugetul de stat pe 2020, la nivelul lui 2019, adăugând că unul dintre obiectivele Guvernului va fi şi de a creşte fluxul de turişti străini care vin în România.
Toate aceste sectoare care au fost ani la rând sprijinite cu bani pompați de la bugetul de stat direct sau indirect, și-au oprit în cea mai mare parte activitatea în contextul extinderii cazurilor de coronavirus pe teritoriul României.
Alte sectoate însă, care nu au beneficiat de programe guvernamentale înainte de criză își continuă în prezent activitatea economică, prin urmare ar trebui să fie acum prioritară sprijinirea acestora.
Ludovic Orban a precizat marți că analizează posibilitatea de a ajuta companiile aflate în această situație, deși spațiul de manevră este foarte mic din cauza situației fiscal bugetare. În acest sens premierul a subliniat că România se confruntă cu un deficit bugetar de 4,6 din PIB.
”Suntem în analiză. Realitatea e că România se afla într-o situație bugetară dificilă înainte de izbucnirea epidemiei: mari dezechilibre, un deficit bugetar de 4,6% din PIB. Spațiul bugetar pe care îl avem la dispoziție e aproape egal cu zero, e foarte restrâns. Cresc cheltuielile, scad veniturile. Dacă scădem taxe și impozite, posibil să nu mai avem spațiu de manevră”, a declarat Ludovic Orban, răspunzând la o întrebare a reporterului B1 TV
Acesta a mai precizat că vor fi căutate soluții în special pentru ajutarea companiilor mari.
”Am creat instrumente pentru IMM-uri care ajută companiile care se mișcă, care au nevoie de capital. Vom căuta soluții și pentru companiile mari, cum a fost stimulentul pentru Rabla – 60.000 de unități. Și în alte domenii căutăm diverse pârghii de stimulare”, a mai spus Ludovic Orban.
