de Andrei Bădin
După summitului NATO de la Madrid oficialii români s-au declarat mândri că ar fi obținut „tot ce și-au propus”, printre altele un „statut special” al Mării Negre. Dincolo însă de vorbele frumoase realitatea e că Turcia poate fi mândră că face jocurile în Marea Neagră, iar Franța că a obținut pe gratis supravegherea de la Marea Neagră a Mediteranei și a Africii, unde are interese strategice. Noi ca de obicei dăm totul gratis și ne și mândrim cu asta fără să vrem să știm că și în politică întotdeauna ceri ceva la schimb.
Am auzit de asemenea vorbe frumoase că suntem prin Marea Neagră „poarta de intrare” a NATO și UE, că noi livrăm grânele ucrainiene, bla-bla…În realitate Fondul de Investiții al celor 3 Mări, unde pozăm mereu cu pieptul înainte, tocmai a investit în Portul de la Burgas.
Suntem atât de „speciali” încât nici un oficial român nu s-a dus la Bruxelles și în DC să spună: ok, suntem noi „buricul târgului” de la Marea Neagră, investiți un miliard de euro să dezvoltăm portul. Ne lăudați că avem Dunărea, „autostrada viitorului”, demarați rapid un proiect european, american, să rezolvăm navigabilitatea, să creștem porturile de pe Dunăre, să transportăm șamd. Nimic!
Și țineți cont că avem comisarul european pe transporturi, iar doamna Vălean chiar se mândrea zilele trecute că avem un „rol strategic” la Marea Neagră și pe Dunăre. L-om avea, dar prindem fluturi în loc să profităm de criza ucraineană. Puteam foarte bine să cerem acum, deh e momentul, modernizarea căilor ferate, că de Via Carpatica nu mai vorbesc…Și dacă tot suntem „cheia”: intrarea rapidă și fără comentarii în Schengen.
Nu s-a întâmplat nimic din toate astea! Sfânta impotență românească să trăiască!
