Serviciile secrete germane obțin dreptul să supravegheze în masă populația, dar și străinii

Printre turiştii care se fotografiază în faţa Porţii Brandenburgice din Berlin şi un grup restrâns de kurzi care agită steaguri abia se pot identifica joi seară ceilalţi demonstranţi sosiţi în piaţa Pariser Platz. Pe pavaj se află o grămadă de pancarte pe care scrie: „Sfera privată este un drept al omului” sau „Nu vrem un NSA german”. Un demonstrant ţine deasupra capului ceva ce seamănă a cameră de supraveghere din carton, cu inscripţia BND (Bundesnachrichtendienst – serviciul german de informaţii externe n.red.)

Lângă pancarte se află Lena Rohrbach, responsabilă pentru „drepturile omului în epoca digitală”, în cadrul Amnesty International. Împreună cu membri ai altor organizaţii pentru drepturile omului, ea demonstrează împotriva legii BND, adoptată o zi mai târziu de Bundestag. Reforma aduce atingere drepturilor omului, declară ea pentru DW. Legea nu este altceva decât „lumină verde pentru intruziune în sfera privată a tuturor”.

Reforma a fost în principal decisă ca urmare a scandalului izbucnit în 2013 şi care mocneşte în continuare, legat de activităţi ale serviciului secret american NSA, în care este implicat şi BND. Agenţii germani ai BND au spionat între altele pentru americani o serie de aliaţi europeni, după cum a dezvăluit fostul colaborator al NSA, Edward Snowden. În urma acestor dezvăluiri, BND s-a confruntat cu critici severe.

Reforma scindează scena politică

Marea coaliţie de la Berlin vrea să îndrepte lucrurile prin intermediul a două legi. Pentru social-democraţi şi creştin-democraţi acestea constituie baza unor servicii de informaţii externe performante şi a unui control mai eficient al muncii lor. Ceilalţi deplâng o legalizare a supravegherii în masă a populaţiei.

În prezent există trei organe ale Bundestagului menite să controleze serviciile secrete. Primul este gremiul parlamentar de control PKGr, al doilea Comisia G10 pentru aprobarea măsurilor de ascultare şi Gremiul de încredere pentru aprobarea bugetelor serviciilor secrete. Prin prima din cele două legi, celor trei organe li se va adăuga un al patrulea. Un gremiu alcătuit din judecători şi procurori federali va supraveghea desfăşurarea în condiţii corecte a supravegherilor în străinătate. Juriştii vor fi informaţi de Cancelaria Federală despre acţiuni brizante şi vor decide cu privire la acţiuni de spionaj împotriva instituţiilor UE sau a statelor membre.

În plus, se înfiinţează funcţia unui „împuternicit permanent”. Acesta, împreună cu o echipă de aproximativ 20 de colaboratori, va sprijini activitatea noului gremiu şi o va coordona cu alte instanţe de control.

Prin aceste măsuri se elimină „o serie de neajunsuri”, afirmă deputatul creştin-democrat Clemens Binninger, preşedintele Gremiului Parlamentar de Control. Până acum, parlamentarii germani dispuneau de instrumente pentru a controla serviciile de informaţii, „dar nu aveau personalul şi nici timpul pentru a face uz de ele”, după cum a afirmat responsabilul. De aceea, reforma BND este cu atât mai importantă, a conchis el.

Opoziţia în schimb, se teme că noul organism de control va edulcora controlul parlamentar. Andre Hahn, deputat al formaţiunii Stânga (Die Linke), afirmă că există riscul ca dosarele şi informaţiile cele mai sensibile să fie pe viitor arătate doar împuternicitului permanent şi nu deputaţilor, ca până acum.

Spionarea UE este permisă

A doua lege reglementează supravegherile în străinătate, respectiv monitorizarea, de către BND, a  legăturilor telefonice şi internet ale străinilor în străinătate. La acestea se adaugă permisiunea ca serviciul german de informaţii externe să poată accesa servere internet aflate în Germania, prin care se desfăşoară schimbul de date la nivel global. Până acum, BND avea permisiunea să monitorizeze doar anumite reţele distincte şi să stocheze doar o parte a datelor. De acum înainte, BND are acces nelimitat la toate reţelele de telecomunicaţii.

BND are pe viitor permisiunea să stocheze aceste date pe o perioadă de până la şase luni şi să le transfere unor servicii secrete străine, cum ar fi NSA. Dar numai în anumite condiţii. Trebuie să fie vorba de cooperare anti-teroristă, de sprijinirea militarilor armatei germane care execută misiuni în străinătate sau de informaţii relevante pentru siguranţa cetăţenilor germani aflaţi în străinătate. Interzisă în mod explicit este pentru BND spionarea cetăţenilor germani şi spionajul economic. Un sistem de filtrare va face ca datele corespunzătoare să fie recunoscute şi şterse.

Cetăţeni şi instituţii ale ţărilor membre ale UE vor putea fi ţinta unor acţiuni de spionaj şi după reformă, dacă este vorba de ameninţări pentru securitatea internă şi externă a Germaniei, de capacitatea de acţiune a ţării sau de „informaţii importante pentru politica externă şi de securitate”. Ce înseamnă asta concret se va decide de la caz la caz, în cadrul unor întâlniri la care vor lua parte reprezentanţi ai Cancelariei Federale, responsabilă pentru serviciile secrete, şi conducerea BND.

Opoziţia avertizează că reforma este un mare cadou făcut BND, pentru că îi conferă acces neîngrădit la reţelele de telecomunicaţii. În plus, legalizează activităţile BND din ultimul deceniu, care erau evident în afara legii. Totodată, este îndoielnic că sistemul de filtrare va funcţiona, fiindcă, din punct de vedere tehnic, nu se poate face distincţie între un cetăţean german şi un străin.

Fosta ministră federală a Justiţiei, liberala Sabine Leutheusser-Schnarrenberger, a anunţat deja că va depune plângere la Curtea Constituţională împotriva noii legi de funcţionare a BND.