Proiectul de lege privind redresarea și eficientizarea resurselor publice vine cu schimbări care urmăresc să aducă mai multă claritate, predictibilitate și echilibru în relația statului cu cetățenii și cu mediul de afaceri. Proiectul face parte din Pachetul 2 de măsuri pentru care Guvernul Ilie Bolojan își va angaja răspunderea în Parlament, afirmă senatorul PNL de Giurgiu, Gabriela Horga.
CE MAI SUSȚINE GABRIELA HORGA:
Proiectul prevede măsuri concrete pentru eliminarea exportului profiturilor din România. Vor fi limitate drastic cheltuielile deductibile în relația cu entitățile afiliate, fiind înlăturate alte posibilități pentru diminuarea rezultatului fiscal și nu numai.
România introduce o taxă pentru produsele aduse din afara UE, în special din China. Este o măsură de susținere a economiei românești și de descurajare a concurenței neloiale care afectează numeroase afaceri din țară. Nu este o măsură împotriva consumatorilor români, ci o măsură pentru întărirea concurenței interne și pentru stimularea producției în România.
ANAF va vinde online bunurile confiscate, printr-o platformă modernă, transparentă și ușor de folosit. Astfel, va fi eliminată birocrația și va crește eficiența colectării veniturilor la buget. Ani la rând, organele fiscale nu au reușit să valorifice bunurile confiscate, iar valoarea acestora a scăzut, prin degradarea bunurilor.
Eșalonarea datoriilor fiscale va fi menținută, dar va fi mai bine reglementată. Eșalonarea plăților rămâne un sprijin pentru firmele în dificultate, dar va fi mai restrictivă pentru cei care au profitat de sistem. Astfel, debitorii, în anumite condiții, vor trebui să prezinte o garanție suplimentară – un contract de fidejusiune.
Proiectul prevede menținerea eșalonării simplificate fără garanții pentru obligațiile fiscale de până la 400.000 de lei. În plus, această facilitate este țintită către firmele care au facturi neîncasate de la stat, oferindu-le răgazul necesar pentru a-și continua activitatea fără presiune financiară suplimentară.
România își menține avantajele fiscale pentru investitori și companiile listate, păstrând un cadru legislativ cu reținere la sursă și o fiscalitate redusă față de alte state pentru câștigurile de pe piața de capital, necesar pentru dezvoltarea pieței de capital.
Taxarea câștigurilor din tranzacționarea criptomonedelor si criptoactivelor va fi de 16%.
Va exista o limită clară pentru firmele inactive, ceea ce este o măsură de curățenie binevenită în economie.
O măsură corectă împotriva fraudei fiscale – toți operatorii economici vor fi obligați să dețină cel puțin un cont de plăți în România pe toată durata desfășurării activității. Astăzi, mii de operatori economici nu rulează niciun leu prin conturi, iar operațiunile cu numerar sunt foarte expuse fraudei fiscale.
Inspectorii ANAF aflați în misiuni de control vor avea camere video corporale, pentru a reduce cazurile de fraudă/corupție sau pentru a apăra lucrătorii fiscali împotriva eventualelor presiuni.
Insolvența devine tot mai grea, dacă nu chiar imposibilă, în condițiile în care a devenit o procedură pe care unele firme de rea-credință au utilizat-o pentru a se sustrage de la plata obligațiilor fiscale.
Au fost introduse prevederi care asigură echitatea în privința impozitării veniturilor obținute din închirierea unor spații de cazare pe termen scurt (apartamente închiriate în regim hotelier). Astfel, va fi eliminată concurența neloială între cei care astăzi plătesc impozite în mod onest (hoteluri, pensiuni, hosteluri etc) și cei care, în mare parte, ocoleau prevederile legale.
Pe lânga reforma fiscală, Pachetul 2 de reforme conține reforma companiilor de stat, reforma autorităților de reglementare, diminuări de indemnizații. De asemenea, Pachetul 2 de măsuri reglementează situația pensiilor magistraților și conține prevederi referitoare la reforma din sănătate.
