Majorarea ratelor dobânzii, menită să combată inflaţia, ar putea exacerba divergenţele ”periculoase şi extinse” referitoare la evoluţiile economice ale ţărilor dezvoltate şi în curs de dezvoltare, a avertizat miercuri directorul general al Fondului Monetar Internaţional, Kristalina Georgieva, transmite Reuters conform Agerpres.
Inflaţia nu este un fenomen universal, ci o problemă într-o serie de ţări şi în special în Statele Unite, a explicat oficialul FMI. Comparativ cu decembrie 2020, indicele preţurilor de consum a urcat cu 7% în decembrie, cel mai semnificativ avans anual din iunie 1982, a anunţat miercuri Departamentul american al Comerţului.
Rezerva Federală a SUA şi alte bănci centrale ştiu cum să gestioneze inflaţia, dar ar putea fi un act delicat de echilibrare, iar „efectele negative asupra pieţelor emergente ar putea pune paie pe foc divergenţelor”, a declarat Georgieva.
Potrivit noilor prognoze economice prezentate luna trecută de Fed, inflaţia va urca la 2,6% anul acesta, mai mult decât avansul de 2,2% prognozat în septembrie, dar ulterior va scădea la 2,3% în 2023 şi 2,1% în 2024.
Ca urmare a combinaţiei dintre creşterea preţurilor şi gradul solid de ocupare, oficialii Fed cred că dobânda de bază va trebui să crească de la nivelul apropiat de zero unde este acum până la 0,90% la finele lui 2022. Aceasta ar demara un ciclu de înăsprire a politicii monetare care ar face ca dobânda de bază a Fed să urce la 1,6% în 2023 şi 2,1% în 2024.
