Poliţia politică din fosta Germanie comunistă, STASI, l-a spionat în anii ’80 pe actualul cancelar german Olaf Scholz, atunci când acesta era vicepreşedinte al Tineretului Social-Democrat german şi era perceput în RDG drept un politician ”apropiat”, având în vedere poziţiile anticapitaliste pe care le susţinea la acea vreme, consemnează cotidianul Bild, preluat joi de agenţia EFE, transmite Agerpres.
Conform documentelor consultate de Bild din arhivele STASI, acest serviciu l-a urmărit pe Scholz în timpul călătoriilor sale în fosta Republică Democrată Germană (RDG) şi de asemenea i-a monitorizat activităţile ca politician şi avocat în oraşul său, Hamburg, din Republica Federală Germană (RFG).
Scholz a efectuat trei călătorii în RDG, la invitaţia Tineretului Comunist est-german şi a fost bine tratat în aceste vizite ca reprezentant al unei organizaţii frăţeşti.
Organizaţia de tineret a Partidului Social-Democrat (SPD) german, cu numele ei complet ”Grupul de Lucru al Tineretului Socialist din SPD” (Jusos), a reprezentat mereu curentele cele mai stângiste ale acestui partid, lucru notoriu mai ales pe vremea RDG.
Scholz a devenit anul trecut în decembrie cancelar, în fruntea unei coaliţii alcătuite din social-democraţi, ecologişti şi liberali. El reprezintă aripa centristă a SPD şi este văzut drept un continuator al liniei politice promovate de predecesoarea sa creştin-democrată, Angela Merkel, în al cărei ultim guvern Scholz a fost vicecancelar şi ministru de finanţe.
Însă în perioada când a fost membru al Jusos – organizaţie în care a intrat în anul 1975 – Olaf Scholz a susţinut poziţiile cele mai de stânga sau deschis anticapitaliste, astfel că a fost considerat în RDG un politician ”apropiat”.
Conform documentelor din arhivele STASI, el a fost urmărit inclusiv de agenţii acestui serviciu infiltraţi în RFG. Astfel, între anii 1978 şi 1987 au fost transmise către STASI cel puţin 19 rapoarte despre activităţile sale de la Hamburg, redactate de agenţi cu diferite nume de acoperire. Rapoartele detaliază activităţile lui Scholz, cum ar fi conflictele sau dezbaterile interne de la acea vreme între diferitele curente din Jusos.
