Fostul deputat conservator şi avocat Stephan Harbarth a fost ales vineri preşedinte al puternicei Curţi Constituţionale germane (BVG, Bundesverfassungsgericht), la scurt timp după o decizie controversată a acestei instanţe care a cenzurat parţial programele de asistenţă ale Băncii Centrale Europene (BCE), provocând o criză instituţională în Europa, relatează AFP conform Agerpres.
Harbarth (48 de ani), vicepreşedinte din 2018 al instanţei supreme germane cu sediul în Karlsruhe, a fost confirmat în noul post de camera superioară a parlamentului german, Bundesrat.
Predecesorul său, Andreas Vosskuhle, şi-a încheiat mandatul de 12 ani la 6 mai, la o zi după decizia BVG de a cere BCE să justifice, în decurs de trei luni, dacă achiziţiile sale de obligaţiuni sunt în conformitate cu mandatul.
Dacă Vosskuhle fusese propus la preşedinţia BVG de Partidul Social Democrat, Harbarth a fost susţinut de partidul conservator CDU (Uniunea Creştin-Democrată) al cancelarului Angela Merkel şi aliatul său bavarez CSU (Uniunea Creştin-Socială).
Numirea lui Harbarth ca judecător constituţional federal a făcut obiectul unor critici, în special din cauza trecutului său de avocat prosper specializat în dreptul afacerilor şi în contextul scandalului Dieselgate care a afectat gigantul automobilelor Volkswagen, evocându-se riscul apariţiei de conflicte de interese.
La curtea din Karlsruhe au fost înregistrate mai multe solicitări de a împiedica numirea sa, dar fără succes.