Fundaţia Szekler Monitor a iniţiat un proces pentru a demonstra că justiţia românească este părtinitoare, a anunţat, miercuri, în cadrul unei conferinţe de presă de la Gheorgheni, Zsolt Árus, preşedintele fundaţiei.
Şeful fundaţiei a descris şi pe blogul său faptul că a dat în
judecată Guvernul României, întrucât pe cărţile de identitate
româneşti, denumirea ţării apare în primul rând în limba franceză,
şi doar apoi în limba română şi engleză, iar inscripţiile cu
privire la numele, cetăţenia şi domiciliul titularului sunt trecute
în limbile română, franceză şi engleză, una lângă cealaltă.
Ideea a apărut după ce, urmare a acţiunii demarate de către
Asociaţia Civică pentru Demnitate în Europa (ADEC), autorităţile
locale din Secuime au fost, în nenumărate ocazii, condamnate pentru
faptul că la inscripţiile de pe anumite instituţii, cea în limba
română nu a fost plasată în partea de sus, iar cea în limba română,
în partea de jos, ci plăcuţele cu inscripţiile în diferitele limbi
au fost amplasate una lângă cealaltă.
Zsolt Árus a explicat că – pornind de la exemplul bloggerului
Dan Tanasă, liderul ADEC – a cerut prim-ministrului României să
iniţieze o hotărâre de guvern în vederea modificării cărţilor de
identitate, întrucât pe document se regăsesc inscripţii în diferite
limbi, iar cele în limbi străine nu sunt amplasate sub cele în
limba oficială a statului, limba română. Întrucât nu a sosit niciun
răspuns din partea guvernului, s-a adresat instanţei.
Preşedintele Fundaţiei Szekler Monitor a relatat că, în cadrul
cererii de chemare în judecată a folosit exact aceleaşi cuvinte şi
argumente, ca cele pe care ADEC, care luptă împotriva inscripţiilor
şi simbolurilor maghiare, le-a folosit pentru a obiecta faţă de
inscripţiile bilingve de pe instituţii din Secuime, argumente care
au fost, de cele mai multe ori, convingătoare pentru instanţele de
judecată. În acţiunea sa, Zsolt Árus a descris faptul că modul în
care textele în diverse limbi străine sunt amplasate pe cărţile de
identitate este jignitoare la adresa limbii oficiale a statului
român şi că trezeşte impresia că şi aceste limbi ar avea statut de
limbă oficială în România.
Zsolt Árus a declarat, pentru agenţia ungară de presă MTI, că
în cazul în care instanţa nu va obliga Guvernul României să schimbe
modelul cărţilor de identitate, acest lucru ar dovedi faptul că
judecă într-un mod părtinitor şi că discriminează limba maghiară.