Austria, condusă de o coaliţie între dreapta şi extrema dreaptă, s-a văzut constrânsă de serviciile de informaţii aliate să ia „măsuri” pentru a-şi linişti partenerii, a recunoscut vineri ministrul de interne, Herbert Kickl, criticat pentru modul în care a gestionat serviciile interne de informaţii, relatează AFP.
Lider marcant al partidului de extremă dreaptă FPÖ, care guvernează în coaliţie cu conservatorii cancelarului Sebastian Kurz, Herbert Kickl este implicat de mai multe luni în controversa privind o percheziţie efectuată în februarie la sediul Biroului pentru protecţia Constituţiei şi lupta împotriva terorismului (BVT), însărcinat cu securitatea internă.
El a recunoscut vineri, în cursul unei şedinţe a parlamentului, că el şi colaboratorii săi au fost nevoiţi să prezinte explicaţii în legătură cu această operaţiune serviciilor de informaţii europene partenere care au agitat spectrul unei suspendări a cooperării lor.
„Cooperarea dintre serviciile partenere se bazează pe încredere. Măsuri de încredere au fost necesare (…) La 26 iunie, am fost informat că suspendarea ar fi consecinţa ultimă”, a recunoscut el în faţa deputaţilor opoziţiei care i-au cerut demisia într-o şedinţă specială a parlamentului.
Moţiunea care l-a vizat pe Herbert Kickl a fost respinsă, însă criticile au fost numeroase împotriva ministrului acuzat de „incompetenţă” şi că „este un pericol” pentru securitatea Austriei, potrivit parlamentarilor.
Ordonată în cadrul unei anchete pentru deturnare de fonduri vizând membri ai BVT, controversata percheziţie a birourilor şi domiciliului mai multor agenţi ar fi dus în realitate la confiscarea unor documente legate de lupta împotriva extremismului de dreapta.
O parte a percheziţiilor au fost recent declarate ilegale de către justiţie din cauza nerespectării procedurilor.
O comisie de anchetă a parlamentului austriac şi-a început marţi lucrările, în special pentru a face lumină asupra rolului pe care l-a avut ministrul în acest dosar.
Cu ocazia primelor audieri în această comisie a fost făcută o declaraţie potrivit căreia Clubul de la Berna, o organizaţie neoficială dedicată schimbului de informaţii între cele 28 de ţări membre ale UE, a emis în iunie ipoteza încetării cooperării cu Austria.
De asemenea, credibilitatea serviciilor austriece de informaţii este sub semnul întrebării după intrarea la guvernare a FPÖ, din cauza orientării proruse acestui partid.
Potrivit declaraţiilor făcute în cadrul comisiei, imaginea serviciilor austriece de informaţii este afectată, iar „informaţiile transmise sunt de nivelul ‘vremea e frumoasă'”. „Cooperarea cu partenerii noştri internaţionali continuă să funcţioneze”, a ţinut să sublinieze vineri Herbert Kickl.