Jens Spahn a demisionat din funcţia de preşedinte al grupului parlamentar conservator în urma unui cumul de scandaluri: apelul la o mamă surogat din SUA, achiziții controversate de măști și legături cu rețeaua neoliberalului pro-trumpist, Peter Thiel. Criza de credibilitate provocată de politicianul conservator a determinat conducerea partidului să programeze alegerea unui succesor pentru data de 29 iulie. Cancelarul creştin-democrat Friedrich Merz încearcă să gestioneze situația, luînd în calcul şi o remaniere guvernamentală.
În urma demisiei preşedintelui grupului parlamentar conservator, Jens Spahn, conducerea Uniunii Creştin-Democrate (CDU) s-a întîlnit luni la Berlin pentru a discuta cine îl va înlocui. Pe lîngă prezidul executiv al partidului, s-au întîlnit și cei din comitetul executiv al grupului parlamentar, creştin-democrat/creştin-social (bavarez) pentru a se consulta în vederea ocupării postului vacant. Pentru depăşirea crizei politice interne şi de credibilitate a conservatorilor, şeful Uniunii Creştin-Democrate, cancelarul Friedrich Merz a anunţat că grupul parlamentar conservator va decide pe 29 iulie asupra succesorului lui Spahn.
Merz şi cu președintele Uniunii Creştin-Sociale (CSU) şi prim ministru din Bavaria, Markus Söder, au dreptul de a nominaliza un candidat pentru această funcție. În Bundestag, cele două partide conservatoare fac parte din acelaşi grup. Presa germană menţionează între timp mai mulți prezumtivi candidați pentru preşedinţia grupului parlamentar, cu toţii apropiaţi ai lui Merz, precum șeful cancelariatului Thorsten Frei (în vîrstă de 52 de ani), secretarul general al Uniunii Creştin-Democrate, Carsten Linnemann (48), ministrul federal de interne, creştin-socialul bavarez Alexander Dobrindt (56), adjunctul liderului grupului parlamentar Günter Krings (56) şi ministra federală a sănătăţii, Nina Warken (47).
Într-un amplu interviu, acordat duminică seara canalului doi al televiziunii publice germane, ZDF, cancelarul a dat de înţeles că se gîndeşte şi la o eventuală remaniere a guvernului. A ezitat să dea amănunte. Totodată, a încercat să prezinte şi ipocrizia politicianului demisionat Spahn într-o lumină blîndă, afirmînd că nu s-a aşteptat la un val de indignare publică atît de masivă.
Indignarea la care s-a referit Merz a cuprins opinia publică germană după ce s-a aflat că, pentru a avea un copil, Jens Spahn şi soţul său, jurnalistul Daniel Funke, au apelat la ajutorul unei mame surogat din Statele Unite ale Americii. Cei doi sînt căsătoriţi din 2017.
În Germania, maternitatea surogat este interzisă prin lege, iar Uniunea Creştin-Democrată este partidul care s-a pronunţat vehement pentru menţinerea acestei reglementări, invocînd etica şi morala creştină. Însuşi Spahn a susţinut mereu această linie a partidului din care face parte.
Faptul că a ocolit legislaţia internă, profitînd de reglementările dintr-un alt stat, a umplut paharul nemulţumirilor faţă de un politician care, vorba unui critic, şi în trecut a predicat apă, iar în secret a băut vin.
Spahn a scăpat nevătămat după ce în calitate de ministru al sănătăţii din perioada de început a coronapandemiei a achiziţionat măşti de protecţie la un preţ prea mare. Spahn a cumpărat 5,8 miliarde de măști pentru suma de aproximativ 5,9 miliarde de euro, păgubind practic statul german. În urma unor cercetări, incluse într-un raport al comisiei parlamentare de anchetă, s-a aflat că Spahn a acţionat pe cont propriu, implicîndu-se personal în facilitarea unor contracte uriașe, extrem de scumpe, cu firma elvețiană Emix, în timp ce a blocat oferte mult mai ieftine de la alte companii. Cea mai mare parte a măștilor niciodată nu a fost folosită, pentru că depășea cu mult necesarul real. Pe de altă parte, măştile nu îndeplineau nici standardele de siguranță. Ulterior, a arătat postul public de radio WDR, peste 3 miliarde de măști au fost distruse.
Luna trecută, presa germană a ajuns în posesia unor informaţii legate de relațiile lui Spahn cu tech-miliardarul american de origine germană, Peter Thiel, cofondator al tehnologiei controversate de supraveghere, Palantir. Din relatările apărute în hebdomadarul Die Zeit s-a aflat că Spahn a participat la cinci întîlniri ale rețelei exclusive („Dialog Society”), organizată de ultraconservatorul Peter Thiel. Despre acesta se ştie că pledează pentru desfiinţarea democraţiei şi înlocuirea ei cu un sistem autoritar. Neoliberalul radical, Peter Thiel susţine şi teza incompatibiltăţii între democraţie şi libertate. Spahn a încercat să justifice prezenţa sa la aceste întîlniri, afirmînd că Thiel nu a luat parte la ele. Totodată, a anunţat că şi-a contramandat participarea programată din acest an.
Politicianul Spahn s-a prezentat mereu ca un credincios romano-catolic şi ca un om care respectă doctrina bisericii. Asta în pofida faptului că asemenea Uniunii Creştin-Democrate biserica respinge folosirea mamelor surogat. Potrivit platformei media, Domradio, unul dintre teologii catolici importanţi din Germania, decanul Facultăţii catolice din Bonn, Jochen Sautermeister, s-a pronunţat împotriva „instrumentalizării vieţii umane” şi consideră practicile legate de plata unor mame surogat drept o încălcare a demnităţii umane. Aceeaşi platformă media se miră că episcopatul catolic din Germania tace şi nu s-a pronunţat în legătură cu cazul Spahn. Domradio se întreabă, de ce există această tăcere suprinzătoare în cercurile catolice, deşi Biserica are o opinie clară cu privire la problema mamelor surogat. În martie, Sfîntul Scaun a cerut în fața Națiunilor Unite o interdicție la nivel mondial. Copiii nu ar trebui reduși la „produse” și mamele la „furnizori de servicii”, au spus reprezentanții Vaticanului. Aceasta este şi poziția împărtășită şi reafirmată de Conferința Episcopilor Germani. Cu toate acestea, în discuția din jurul lui Spahn și al paternității sale, s-a instalat tăcerea, susţine platforma catolică din Köln, deşi tocmai acum ar fi mai mult decît necesară şi o declaraţie a instituţiilor bisericeşti.
