Potrivit cotidianului ungar Magyar Nemzet, Guvernul de la Budapesta a încheiat cu Federaţia Rusă un acord referitor la un schimb de informaţii clasificate. Acordul a fost publicat în Monitorul Oficial al Ungariei în data de 3 martie 2017 şi a intrat în vigoare începând cu data de 1 aprilie. În document – scria presa maghiară – nu se specifică ce fel de informaţii clasificate, adică ce fel de secrete ar transmite Ungaria Federaţiei Ruse. Astfel de acorduri sunt frecvente între diferite state, Ungaria a încheiat recent acorduri similare cu Portugalia, Finlanda şi Lituania (care apar în Monitorul Oficial), şi teoretic nu există riscul ca Budapesta să divulge secrete NATO Rusiei, pentru că, potrivit reglementărilor ungare, în astfel de cazuri, înainte de a furniza informaţiile clasificate, guvernul maghiar este obligat să se consulte cu aliaţii săi din NATO şi UE.
Această ştire – care la vremea respectivă nu s-a bucurat de o publicitate deosebită – a căpătat importanţă zilele trecute când mai multe ziare din Ungaria (HVG.hu, 24.hu, index.hu) au semnalat că în chestionarele electronice prin care guvernul Ungariei doreşte să consulte cetăţenii maghiari (inclusiv pe cei cu domiciliul în România) în legătură cu activitatea societăţilor civile, există un cod, care dirijează informaţiile, inclusiv datele personale ale respondenţilor, către servere ruseşti. Imediat după izbucnirea scandalului, acest cod a dispărut de pe chestionare. Până acum, nici un oficial nu a dat un răspuns presei maghiare la întrebarea: ”de ce era necesară transmiterea datelor personale ale cetăţenilor maghiari către prelucrători ruseşti?”. În Comisia pentru Siguranţa Naţională a parlamentului maghiar, d-na deputat Szél Bernadett, din partea Partidului Poate fi Politica Altfel, (Lehet Más a Politika), a adresat această întrebare reprezentantului guvernului, însă în acel moment grupul parlamentar al partidului de guvernământ a părăsit sala fără nici o explicaţie, comisia a rămas fără cvorum, iar şedinţa a trebuit să fie suspendată.
Despre prezenţa serviciilor secrete ruse în Ungaria şi influenţa lor se vorbeşte de mult în presa maghiară. Este cunoscut faptul că, acum doi ani, Oficiul pentru Protecţia Constituţiei din Ungaria a iniţiat trimiterea în judecată a europarlamentarului Kovács Béla, membru al partidului de extremă dreapta Jobbik, cu acuzaţia că ar fi transmis informaţii clasificate serviciilor secrete ruseşti. La cererea procuraturii, Parlamentul European i-a ridicat imunitatea lui Kovács Béla (care în anumite publicaţii apare sub numele de K G Béla), dar procesul încă nu s-a încheiat.
Directorul Institutului de Cercetare şi Consultanţă Political Capital din Ungaria, Juhász Attila a declarat pentru cotidianul Népszava că în curând vor publica un studiu mai amplu, care cercetează legătura dintre mişcările extremiste din Ungaria şi serviciile secrete ruseşti. Potrivit lui Juhász, organizaţii ca Betyársereg (Armata de panduri) sau Mişcarea de Tineret Cele 64 Comitate (cunoscută şi în România în legătură cu tentativa de atentat din 1 decembrie 2015 la Sfântu Gheorghe), pot fi categorisite ca fiind sub influenţa de interes a Moscovei. Aceste organizaţii susţin mai mult de 100 de portaluri de ştiri care transmit ştiri false, sau materiale de propagandă în favoarea Rusiei. Se poate presupune că este vorba şi despre finanţarea acestor site-uri din Rusia, dar despre acest lucru Political Capital nu a reuşit să obţină dovezi. Atracţia acestor organizaţii faţă de Rusia lui Vladimir Putin se poate explica prin scopuri comune: slăbirea Uniunii Europene şi a Statelor Unite, lupta împotriva liberalismului, totodată, organizaţiile maghiare extremiste speră că Putin va sprijini realizarea planurilor acestora de revizuire a frontierelor – explică Juhász.
Reacţia autorităţilor ungare faţă de activitatea acestor organizaţii extremiste, care de multe ori fac şi jocurile Rusiei, este una slabă, pe de o parte din cauza fragmentării instituţiilor în domeniul siguranţei naţionale, pe de altă parte pentru că partidul de guvernământ, Fidesz are o politică pro-rusească pentru a contrabalansa presiunea UE – spune expertul.
În acest context, merită amintit faptul că firma rusească Rosatom a primit comandă – fără licitaţie publică – pentru efectuarea lucrărilor de dezvoltare ale centralei nucleare de la Paks. Documentele acestui contract au fost secretizate pentru 30 de ani. Opoziţia este îngrijorată că acest acord poate să conțină clauze care pot afecta siguranţa naţională a Ungariei şi pot submina securitatea UE. Aceste temeri par confirmate de ştirea potrivit căreia, viceprim-ministrul Ungariei, Semjén Zsolt, a semnat recent la Teheran un contract prin care Ungaria şi Iran se angajează să fabrice centrale nucleare de 25 de Mw putere, pe care le vor vinde statelor africane. Aceasta, în condiţiile în care ONU a suspectat şi suspectează Iranul că prin programul său nuclear urmăreşte fabricarea de arme nucleare. În aceste condiţii, participarea Ungariei la acest proiect este cel puţin nefericită.
