SCANDAL ÎN POLONIA DUPĂ CE NOUL GUVERN A SCHIMBAT ȘEFII SERVICIILOR SECRETE: Urmează Curtea Constituțională

0
591

Deciziile noului guvern de la Varșovia privind înlocuirea șefilor serviciilor secrete și reluarea procesului de numire a unor noi judecători ai Curții Constituționale au provocat o furtună pe scena politică poloneză la numai două zile după ce executivul conservator condus de Beata Szydlo a primit votul de încredere al parlamentului, astfel că unii analiști vorbesc acum din nou despre posibilitatea ca Polonia să urmeze modelul Ungariei lui Viktor Orban, se arată într-o analiză publicată vineri de AFP, transmite Agerpres.

Pe fondul nemulțumirilor provocate de politica economică a fostului guvern liberal care a condus la accentuarea decalajelor sociale, dar și de decizia acestuia din urmă de a accepta cotele obligatorii de refugiați după ce anterior promisese că nu o va face, partidul conservator populist și eurosceptic Lege și Justiție (PiS), condus Jaroslaw Kaczynki, a obținut majoritatea absolută la alegerile legislative din octombrie.

Prin urmare, această formațiune și-a instalat fără probleme propriul guvern, iar printre primele decizii luate după investitură se numără schimbarea șefilor celor patru servicii secrete (două civile și două militare) și reformarea Curții Constituționale.

Un amendament introdus în parlament prevede reluarea procesului de alegere a cinci judecători ai Curții, deși legislativul precedent a aprobat deja cinci candidați, fapt care a stârnit furia opoziției, ce vorbește despre o ‘lovitură de forță nocturnă’ sau despre un ‘asalt’ asupra Curții Constituționale.

În replică, președintele Poloniei, Andrzej Duda, provenit tot din rândurile PiS, a acuzat Partidul Liberal că, anticipând pierderea alegerilor, s-a grăbit să desemneze respectivii cinci judecători înainte să expire mandatul celor aflați deja în funcție pentru a prelua astfel controlul asupra Curții.

Dar în opinia lui Stanislaw Mocek, politolog la Academia poloneză de Științe, la Varșovia s-ar instaura la ora actuală un fel de ‘democrație totalitară unde dreptatea este mereu de partea celui care deține majoritatea‘. PiS a modificat legea privind funcționarea Curții Constituționale ‘pentru ca nimeni să nu-l împiedice să facă ceea ce și-a planificat să facă’, consideră sursa citată, apreciind că acest mod de acțiune politică este inspirat din exemplul premierului conservator ungar Viktor Orban, care a preluat treptat controlul tuturor pârghiilor puterii.

Cât despre schimbarea șefilor serviciilor secrete, un alt analist politic local, Kazimierz Kik, menționează că acest fapt în sine nu este ilegal, dar el estimează că apare riscul folosirii serviciilor speciale în scop politic într-o țară unde aceste servicii sunt oricum implicate excesiv în viața politică.

Înaintea votului din parlament privind revizuirea legii Curții Constituționale a reacționat și comisarul pentru drepturile omului din Consiliul Europei, Nils Muiznieks, care a cerut parlamentarilor polonezi să nu voteze amendamentul propus, dar apelul său a rămas fără efect.

Însă Kazimierz Kik este de părere că actuala majoritate parlamentară de la Varșovia procedează la fel ca precedentele, inclusiv cea a fostului guvern liberal, care au respins toate compromisul și au manifestat dispreț față de opoziție.

Totuși, liderul PiS, Jaroslaw Kaczynki — fratele geamăn al președintelui mort în anul 2010 în accidentul aviatic de la Smolensk—, și-a arătat adesea simpatia față de modelul promovat de premierul ungar Viktor Orban. ‘Va veni o zi când vom avea o Budapestă la Varșovia’, a spus el după pierderea alegerilor legislative din anul 2011.

De altfel, printre principalele obiective din programul politic al PiS se remarcă măsuri ce par inspirate din politica lui Viktor Orban, apreciată de asemenea de mai mulți reprezentanți ai conservatorilor polonezi.

Printre obiectivele noului executiv de la Varșovia se pot menționa sporirea controlului statului asupra economiei și creșterea impozitelor percepute băncilor străine și hipermarketurilor cu acționariat străin — sumele suplimentare încasate astfel la buget urmând să fie direcționate către programe sociale—, dar și o reformă a mass-media, ce este acum controlată în mare măsură de capitalul german.