Cert este că scăderile burselor au început vinerea trecută și au continuat ieri. Desigur, pentru pasionații de statistici, analiștii internaționali au și câteva date spectaculoase. Se poate da ca exemplu indicele Dow Jones, indicele vedetă pe Wall Street, care a scăzut cu 665 puncte, cea mai mare scădere în valoare nominală înregistrată din decembrie 2008. Procentual vorbind, scăderea nu este atât de spectaculoasă, fiind cea mai mare din iunie 2016.
Desigur, comparații istorice se pot face foarte multe. Dincolo de ele sunt câteva fapte și o serie de interpretări. Faptele sunt prezentate de agenția de presă Bloomberg. Astfel, valutele s-au mișcat și ele: euro a scăzut cu 0,5% față de dolar, lira sterlină a coborât cu 0,8%, iar yenul japonez a câștigat 0,3% în fața dolarului.
Dobânzile la obligațiunile suverane au crescut atât la cele germane, americane și britanice. Mărfurile au evoluat și ele diferit: țițeiul american a scăzut la o cotație de 64 dolari pentru un baril, cuprul a crescut cu 1,8%, iar aurul și-a continuat ascensiunea.
De asemenea, în această săptămâna se așteaptă decizii ale băncilor centrale privind politica de dobândă monetară din state extrem de diferite geografic și din punctul de vedere al forței economice, precum Brazilia, Polonia, Rusia, Serbia, Australia, Noua Zeelandă și chiar România. Toate aceste decizii ale băncilor centrale interesează investitorii care se așteaptă în unele economii la o creștere a dobânzilor. Tot săptămâna aceasta, sunt așteptate raportările rezultatelor financiare de la mari companii cotate la Burse.
Intrăm, așadar, dincolo de cifrele scăderii bursiere în teritoriul faptelor și al interpretărilor. În orice caz, analiștii nu sunt încă îngrijorați. Ei pun scăderile burselor pe seama unor corecții normale după o perioadă lungă de timp în care acțiunile au crescut, iar indicii bursieri au ajuns la valori record.
De asemenea, se interpretează și indicatorii economiei americane. La sfârșitul săptămânii trecute, au fost făcute publice datele privind piața muncii în Statele Unite. Rezultatele raportate au fost mai bune decât anticipau specialiștii. Astfel, au fost create 227.000 de locuri de muncă în sectoare neagricole, față de prognozele care indicau o creștere cu numai 175.000 locuri de muncă. De exemplu, numai sectorul serviciilor, care domină economia americană, a creat, luna trecută, 190.000 de noi locuri de muncă. În același timp, salariile au crescut, în ultimele 12 luni, cu 2,9%, cel mai rapid ritm de creștere de la recesiunea din iunie 2009.
Datele pozitive au născut un paradox în rândul specialiștilor. Luând în calcul și reforma fiscală a administrației Trump, analiștii se așteaptă la o creștere a inflației. Iar inflația va însemna dobânzi mai mari.
Analiștii iau în calcul și schimbarea șefului Rezervei Federale americane, care ar putea să aducă o politică monetară mai restrictivă, în sensul creșterii dobânzii la dolar. De altfel, deja banca centrală americană a anunțat că anul acesta are pregătit un calendar de creștere a dobânzii, acțiune care a început deja încă din luna ianuarie.
În plus, au apărut și informații că scăderea piețelor a fost accentuată de roboții de tranzacționare, care sunt de fapt, algoritmi de vânzare a acțiunilor, când titlurile ajung la o anumită cotație.
Roboți sau oameni, cert este că ieri bursele mondiale au suferit o corecție. Fenomenul este în desfășurare. Astăzi și în zilele următoare vom vedea dacă ne aflăm în fața unei tendințe sau am asistat doar la un episod al scăderii burselor.
