de Bogdan Tiberiu Iacob, preluare Inpolitics
Un eveniment produs în Franța acum cîțiva ani a zguduit serviciile secrete, iar unda de șoc continuă și azi, impunînd prefaceri spectaculoase la nivelul acestora. Totul a pornit de la SIE francez, sau DGSE, cum e cunoscut, al cărui șef a fost pus sub acuzare în justiție pentru că extorcat de bani grei un afacerist elvețian. Azi, la DNA, un afacerist român depune plîngere împotriva generalilor Florian Coldea (decorat de statul francez și un mare apropiat al serviciilor din Hexagon) și Dumitru Dumbravă, pentru acuzații similare, susținute de probe concrete. Deja, scandalul a bubuit în presă și va lua amploare; drama e că el ar putea afecta grav serviciile secrete române în ansamblu, exact cum se întîmplă în Franța. În ce măsură vor decide serviciile, cu SRI în frunte, să evite problemele grave de imagine care se întrezăresc, nu avem cum ști la această oră, dar sigur e că bine nu le pică activilor anchetarea care se prefigurează a rezerviștilor neastîmpărați.
Presa a difuzat în ultimele zile informații incendiare despre cazul afaceristului Cătălin Hideg, cu oarece probleme penale, și căruia i s-ar fi promis prin interpuși de către influentul cuplu care a condus cîndva SRI, că va fi rezolvat în justiție, contra unor sume cu multe zerouri, în euro. Afaceristul ar fi plătit, dar numai după ce s-a betonat cu înregistrări, și poate și cu alte probe. După ce a luat țeapă, fiind condamnat la închisoare cu executare, omul a decis să se răzbune pe țepari, dînd în vileag faptele în fața procurorilor.
E foarte greu de crezut că în urma plîngerii nu se va lăsa cu anchetarea generalilor rezerviști la DNA.
Doar că, așa cum spuneam, nu e vorba de vini individuale, ci de un caz care poate afecta grav imaginea SRI ori a oricărui alt serviciu, prin contagiune. Pentru că e firească întrebarea omului de rînd, confruntat cu faptele: oare e un derapaj din partea doar a unor persoane, sau asemenea practici sunt uzuale la nivelul serviciilor?
La finele anului 2022, bubuia în Franța marele scandal: Bernard Bajolet, un fost director general al Serviciului francez de securitate externă (DGSE) a fost inculpat de justiție pentru complicitate la o tentativă de șantaj împotriva omului de afaceri franco-elvețian Alain Duménil, care acuza serviciul de informații că a recurs la constrângere pentru a-i cere bani.
În martie 2016, Alain Duménil, un afacerist controversat, se pregătea să se îmbarce pe aeroportul Roissy-Charles de Gaulle din Paris într-un zbor spre Geneva. La ghișeul Air France, el a fost controlat de doi polițiști de frontieră. După ce i-au cerut pașaportul, aceștia au pretins că vor să efectueze un control mai amănunțit și i-au cerut să îi urmeze la o secție de poliție.
Acolo, doi agenți DGSE în civil au intrat în cameră, identificându-se ca fiind „statul”, și i-au spus că trebuie să returneze 15 milioane de euro Franței. Pentru a-și întări amenințările, i-au arătat fotografii cu el și familia sa, făcute în Anglia și Elveția. Întâlnirea a durat câteva minute, iar omul de afaceri și-a pierdut cumpătul și și-a declarat intenția de a depune o plângere, moment în care agenții au dispărut.
În octombrie 2022, Bernard Bajolet a fost interogat și pus sub anchetă. El a explicat judecătorilor de instrucție că a aprobat un interogatoriu la aeroport, dar nu a intrat în detalii privind modul în care urma să se desfășoare acesta. Numele departamentelor și ale persoanelor responsabile de acest caz, precum și cele ale agenților care au efectuat interviul nu vor fi niciodată dezvăluite, deoarece sunt protejate de secretul apărării. În dosar apare și fostul șef de cabinet al liderului DGSE, generalul Jean-Pierre Palasset.
Scandalul a scos la lumină, prin presă, (Le Monde, AFP, Le Temps, Report AZ) faptul că serviciile de informații franceze au ascuns fonduri de zeci de milioane de euro pe care le-au investit imprudent în societăți private, în ultimele decenii. Pentru a recupera ulterior investițiile pierdute, au recurs la amenințări împotriva unor afaceriști implicați.
Problema e foarte serioasă, pentru că ea urcă la cele mai înalte niveluri ale statului.
”Președintele Republicii era conștient de frauda împotriva departamentului meu”, a afirmat în procesul-verbal Bajolet, numit în funcție în 2013 de François Hollande. Întrebat de Le Monde, Hollande nu a vrut să comenteze: „Cazul despre care mă întrebați astăzi este în instanță, ceea ce mă împiedică să vorbesc despre el”.
Din păcate pentru DGSE, în jurul său au început să se detoneze și alte probleme.
Potrivit cotidianului turc Sabah, o operațiune recentă a Organizației Naționale de Informații (MIT) din Türkiye a descoperit o rețea de spionaj legată de DGSE. Condus de cetățeanul sirian Ahmet Katie, grupul a furnizat informații și documente false serviciilor de informații franceze, care au încercat ulterior să defăimeze Turcia pentru presupusa maltratare a refugiaților care căutau să părăsească Turcia.
Scandalul venea după altul, demantelarea unei rețele DGSE și în Azerbaidjan, unde doi angajați ai Ambasadei Franței au fost declarați persona non grata de către guvernul azer din cauza activităților lor incompatibile cu statutul diplomatic. Li s-a ordonat să părăsească teritoriul Azerbaidjanului în termen de 48 de ore.
În Burkina Faso, patru funcționari francezi, agenți de informații conform unei surse locale, și tehnicieni de întreținere a computerelor, au fost arestați la Ouagadougou la începutul lunii decembrie, într-un context de relații foarte tensionate între Burkina Faso și Franța.
În plus, DGSE a fost dur criticat pentru că nu a prevăzut invazia rusă a Ucrainei din 2022 și o serie de lovituri de stat în fostele colonii franceze Mali, Burkina Faso și Niger.
Astfel de eșecuri în comunitatea de informații sunt destul de rare, dar în ultimii ani s-au ținut lanț, provocînd schimbări de conduceri, măriri de buget, angajări masive de personal etc. Doar în acest an DGSE a anunțat că angajează 800 de oameni noi.
La sfîrșitul lunii decembrie, șeful informațiilor interne din Franța, echivalentul SRI, a fost numit de Macron în fruntea DGSE, cu misiunea să facă ordine și curățenie. Nicolas Lerner este un fost coleg de școală al lui Macron și, foarte important, este pentru prima dată când un fost șef al Direcției Generale pentru Securitate Internă (DGSI) devine șef al agenției de informații externe. Internele și Externele au stat mereu separate, dar scandalurile din DGSE au impus actualei conduceri a statului francez măsuri disperate.
Recent, fostul șef al SIE, generalul(r) Silviu Predoiu, făcea o remarcă extrem de pertinentă, într-un interviu pentru Canal 33: ”Nu poți să-ți faci misiunea de apărare a statului prin furnizarea de informații decît dacă te bucuri de încrederea cetățeanului. Care, în această lume a teoriilor conspirației, nu e încă suficient de convins că poate să aibă încredere în militari”.
Predoiu se referea la situația SRI, care stă de anul trecut fără director.
Marea întrebare, însă, e: dacă încrederea cetățeanilor în servicii poate fi zguduită chiar și de absența conducerii civile, oare ce se va întîmpla dacă cetățenii vor afla, ipotetic vorbind, că cei însărcinați să ne apere de teroriști și spioni (zero succese în 34 de ani!) sunt preocupați, de fapt, să strîngă averi de milioane folosind pîrghiile de putere ale statului?
- Advertisement -
