Cheltuielile publice pentru educație (de la grădiniță și până la liceu) în Uniunea Europeană au reprezentat 4,7% din produsul intern brut (PIB) în anul 2023, o cifră care nu a suferit modificări comparativ cu situația din anul 2022, arată datele publicate marți de Eurostat.
În rândul statelor membre, cel mai ridicat nivel al cheltuielilor publice pentru educație, ca procent din PIB, a fost înregistrat în Suedia (6,8%), urmată de Finlanda (6,3%) și Belgia (6,2%). La polul opus, cele mai scăzute niveluri au fost înregistrate în România (3% din PIB), Grecia (3,3%) și Malta (3,4%).
La nivelul blocului comunitar, cheltuielile publice pentru educație au scăzut ușor, cu 0,3 puncte procentuale, în 2023 comparativ cu situația din anul 2020, când s-au situat la 5% din PIB, acesta fiind și anul cu cel mai ridicat nivel de cheltuieli publice pentru educație de la începutul colectării datelor statistice, în 2012.
Când vine vorba de structura cheltuielilor, în Grecia, Ungaria, Țările de Jos, Slovacia, Polonia, Estonia și Luxemburg, cheltuielile de capital au reprezentat în 2023 cel puțin 10% din totalul cheltuielilor pentru instituțiile de învățământ. În schimb, cheltuielile de capital au reprezentat mai puțin de 5% din totalul cheltuielilor în România și Belgia.
În mai mult de jumătate dintre țările UE pentru care sunt disponibile date (9 din 16), majoritatea cheltuielilor cu instituțiile de învățământ în 2023 au fost pentru salariile profesorilor. Cu toate acestea, aceste salarii au reprezentat o pondere mai mică (40% până la 50% din cheltuieli) în Slovacia, Franța, Lituania, Cehia și Finlanda, în timp ce Estonia (37,6%) și Malta (36,9%) s-au situat puțin sub acest interval.
