Sectorul laptelui se confruntă cu dificultăţi majore în direcţionarea producţiei către procesarea industrială, este una dintre concluziile studiului privind sectorul laptelui şi al produselor lactate realizat de Consiliul Concurenţei.
Astfel, România produce anual 4,4 milioane de tone de lapte crud, ocupând locul 10 în Uniunea Europeană (UE), însă doar o treime din această cantitate ajunge în circuitul industrial de procesare, ceea ce plasează ţara noastră pe locul 17 la colectare.
România deţine circa 5% din efectivele de vaci de lapte ale UE, dar aproximativ 58% din totalul fermelor de lapte, ceea ce indică existenţa unui număr foarte mare de exploataţii mici, cu productivitate redusă. Aproximativ 75% dintre fermele româneşti deţin mai puţin de 5 capete de vaci de lapte, ceea ce limitează nivelul de mecanizare şi automatizare, precum şi accesul la tehnologii moderne. La polul opus se află Germania, Franţa sau Olanda, unde fermele sunt mai mari, mai tehnologizate şi mai eficiente, arată analiza Consiliului Concurenţei.
Totodată, România înregistrează cel mai scăzut randament de lapte pe cap de animal din Uniunea Europeană: 3.580 kg lapte/vacă, comparativ cu media europeană de 8.450 kg lapte/vacă. Acest nivel redus al productivităţii duce la costuri unitare de producţie mai ridicate pentru fermieri.
Sectorul de procesare a lactatelor este axat, în principal, pe produse cu valoare adăugată redusă, obţinute în urma unei procesări minime, caracterizate de marje de profit mai mici.
Astfel, laptele de consum, cu 387.000 de tone, şi produsele acidulate (iaurt, sana, chefir, lapte bătut) cu 231.000 de tone, reprezintă peste 70% din volumul total procesat. În schimb, produsele cu valoare adăugată mai mare şi cu o utilizare mai eficientă a materiei prime au o pondere redusă: brânzeturile însumează 107.000 tone (circa 12–13%), smântâna sub 70.000 tone ceea ce înseamnă aproximativ 9%, iar untul doar 12.000 tone (circa 2%).
În contextul în care cererea de produse lactate este mai mare decât oferta internă, importurile de produse lactate au crescut, atingând, în anul 2025, pragul de 1 miliard de euro. Deficitul comercial a fost de aproximativ 700 milioane de euro. Ungaria este principalul furnizor extern, cu cantităţi care au variat între 67% şi 78% din volumul achiziţiilor româneşti în perioada 2014-2025.
