Momentul aderării la Uniunea Europeană în 2007 a prins România pe picior greşit, cu zeci de gropi de gunoi ce puteau fi uşor descrise drept bombe ecologice cu ceas. Bruxellesul a cerut închiderea şi ecologizarea lor sau modificarea lor, conform standardelor europene de mediu. Ultimul termen pentru acest obiectiv a fost fixat în 2017 şi cele mai multe dintre vechile gropi de gunoi s-au închis, printre ultimele numărându-se cea din Cluj, de la Pata Rat. Apoi, Bruxellesul ne mai cere să creştem treptat până la 25 şi apoi 50 la sută reciclarea deşeurilor, în prezent situată la procente care ne situează între codaşele Europei. Tot în 2017 însă expiră şi termenul în care România mai poate refuza şi interzice tranzitul sau exportul de deşeuri din alte state comunitare aşa că interesul creşte, la fel şi pericolul.
La RFI, fostul ministru al mediului Attila Korodi spune că autorităţile române trebuie să se blindeze legal pentru a putea ţine departe miile de tone de gunoi de care alte state vor să se descotorosească.
« Dacă vedem că deja o regiune a Italiei, la nivel de administraţie locală, începe să abordeze şi să amintească de România ne pune în dificultate. De ce ? Pentru că nemaiavând în curând un instrument de blocare a intrării în ţară a accestor deşeuri trebuie să avem mecanisme interne prin care să reuşim să limităm accesul acestor deşeuri. Întrebarea este, pentru anii următori, care sunt aceste mecanisme. Trebuie să fie mult mai creativă instituţia ministerului mediului decât a fost până acum pentru că blocarea intrării de deşeuri nu o să mai fie posibilă în anii următori », crede Attila Korodi.
Între mijloacele pe care le pot folosi autorităţile române pentru a preveni importul masiv de deşeuri se numără interoducerea unor taxe usturătoare pentru depozitarea acestora, amânată de parlament pentru 2017, spune Attila Korodi. De asemenea, autorităţile pot pune la punct mai bine sistemul de supraveghere a tuturor deşeurilor care tranzitează România. În fine, importantă va fi şi vocea comunităţilor locale care trebuie să facă presiuni asupra municipalităţilor să nu accepte situaţii de neacceptat, mai spune fostul ministru al mediului. Având în vedere că e vorba până la urmă de o problemă de siguranţă publică şi sanitară, e puţin probabil ca autorităţile să poată fi corupte uşor, mai estimează Attila Korodi.
“Dacă facem o cartografiere a judeţelor României vedem că sunt situaţii singulare. Majoritatea judeţelor, din fericire, şi vorbim de 32 de judeţe au depozite de deşeuri ecologice construite din fonduri europene, care sunt ale municipalităţilor şi care sunt date în concesiune unor firme private pentru administrare. Decizia de a primi sau nu din afara jurisdicţiei administraţiei locale este a comunităţii, oricum cheia este şi la comunitartea locală. Cheia la nivel naţional se află la transparenţă, la trasabilitate şi la taxarea depozitării », crede fostul ministru al mediului Attila Korodi.
În urmă cu câţiva ani presa a semnalat faptul că mafia italiană ar fi transportat ilegal tone de gunoi în România, devenită o afacere bănoasă pentru Camorra. Procuratura din Palermo a deschis o mare anchetă pe teritoriul românesc pentru a investiga afacerile necurate ale camorristului don Vito Ciancimino, cel care își adjudecase groapa de la Glina, incineratorul de la Ploiești și multe alte gropi de gunoi în județele Mureș și Prahova. În vara anului trecut, pe baza unor mandate de arestare europene, administratorii gropii de la Glina Victor Dombrovschi şi Sergio Pileri au intrat pe mâna justiţiei. Fostul ministru Attila Korodi spune că, de atunci, vigilenţa organelor de securitate naţională a crescut şi scenariul nu s-ar mai putea repeta.
În ciuda progreselor, România era potrivit unui studiu Eurostat din primăvara anului trecut pe ultimul loc din Uniunea Europeană la reciclarea deșeurilor. Aceasta înseamnă că aproape întreg gunoiul colectat de serviciile publice specializate ajunge la gropile de gunoi, doar 1% fiind reciclat faţă de o medie europeană de 27 la sută. Tot în medie, un roman produce aproape 400 de kilograme de deseuri menajere pe an. Cum capacitatea noilor gropi de gunoi de a face faţă volumului uriaş de deşeuri produse de români nu e optimă, e previzibil ca România să nu aibă cum să şi importe astfel de deşeuri fără riscuri uriaşe.
