”La mere, România produce doar 4,5% din producția europeană, în timp ce Polonia produce 29% din producția UE de mere. La fel, la carne de vită avem doar 0,6% din producția europeană, la porc avem 1,5%, iar la pui avem 3,4%. De ce sunt importante cifrele astea? Pentru că ele se văd mai departe în balanța comercială. Dacă ne uităm în balanța comercială avem un deficit mare structural de produse agroalimentare, localizat la câteva produse mari: carne, legume, fructe, lapte și produse lactate”, explică Ionuț Dumitru, economistul șef al Raiffeisen Bank, într-un interviu acordat HotNews.ro.
- Ceea ce e clar pentru mine ca economist este că România dispune de resurse foarte mari în agricultură. Suntem o țară cu potențial agricol enorm. Suntem în top 5 la nivel european ca suprafața arabilă, după Franța, Spania, Germania și Polonia. Deci din perspectiva dimensiunii noastre ca jucător în zona agricolă ar trebui să fim un jucător foarte mare la nivel european. Agricultura are și un rol social foarte important în România. Avem și o populație care este destul de mult localizată în zona rurală și care se ocupă de agricultură – populația ocupată în agricultură e cam 21,8% din total, însă valoarea adăugată brută a agriculturii e de numai 3,8% din PIB. E foarte mult. Media europeană este de 4,6%.Când 20% din populație ocupată îți produce doar 4 la sută din PIB, înseamnă că avem o mare ineficiență în zona de utilizare a forței de muncă în agricultură. În același timp avem problema aceasta a agriculturii de subzistență. Dacă ne uităm pe cifre vedem că aproximativ 87 la sută din populație ocupată în agricultură este așa numita ”auto-ocupare” , în mare parte a ei face ceea ce numim agricultură de subzistență, spune Dumitru.
- Avem multe ferme de subzistență. Avem peste 86% din ferme care consumă mai mult de 50% din ce produc (asta însemnând că aceste ferme produc mai mult pentru consumul propriu) și în același timp avem printre cele mai mari ponderi din Europa a fermelor în care managerul are peste 65 de ani. Avem manageri de exploatații îmbătrâniți și lucrul ăsta evident că are și implicații majore. Dacă ne uităm la educația celor care fac agricultură sau la ponderea celor care spun că învață meserie la locul de muncă sau la cei care s-au bazat doar pe experienta proprie, în România avem ponderea cea mai mare. La noi, cea mai mare parte- 90%- a celor care fac agricultură se bazează pe experiența dobândită la locul de muncă. Zootehnia ne plasează la coada clasamentului european. Avem dealtfel o mare problemă cu zootehnia. Ca număr de animale/ fermă suntem ultimii în UE. Chiar și la numărul de animale pe hectar stăm prost, iar toate acestea se reflectă și în balanța comercială.
- Productivitatea e destul de slabă și la porumb și la cultura de grâu, deși s-au făcut progrese destul de mari în ultimii ani, dar tot suntem spre coada clasamentului.Producția agricolă este foarte dependentă de climă, iar noi nu am investit mai nimic la irigații. Îmi amintesc că acum câțiva ani participam la o conferință la care era prezent și ministrul Agriculturii care ne explica că s-au investit câteva zeci de milioane de euro în irigații. Păi în ritmul ăsta cred că ne trebuiau vreo 2000 de ani ca să putem să refacem sistemele de irigații, a mai afirmat acesta.
