Companiile care exploreaza si exploateaza zacamintele de petrol si gaze din Marea Neagra vor avea un regim normal al redeventelor, urmand sa plateasca redeventele prevazute in acest moment in lege sau in contractele incheiate cu statul roman, potrivit unui proiect de lege adoptat de Guvern. Proiectul consultat de HotNews.ro mai prevede ca aceste companii (in Marea Neagra facand deja explorari Exxon, OMV, Lukoil) trebuie sa aiba minim un sfert din angajati romani si trebuie sa obtine avize de la 9 institutii, printre care Statul Major General al armatei si Ministerul de Externe.
România are printre cele mai mici redevențe din Europa și astfel exploatarea zăcămintelor din Marea Neagră ca deveni extrem de profitabilă pentru companiile străine.
Este primul proiect de lege dedicat explorarilor si exploatarilor de hidrocarburi offshore.
Legea offshore este una demult asteptata de companiile care au investit in explorarile din Marea Neagră.
Statul român încasează printre cele mai mici redevenţe din lume din extracţia de petrol, de până la cinci ori mai mici decât statele din vârful clasamentului.
România a pierdut în zece ani nu mai puțin de 20 de miliarde de euro din cauza redevențelor mici, conform calculelor specialiștilor.
Companiile care au in acest moment acorduri petroliere offshore:
- OMV Petrom si ExxonMobil: perimetrul de mare adancime Neptun Deep
- Lukoil, PanAtlantic Petroleum si Romgaz: perimetrul Trident
- Black Sea Oil&Gas: perimetrele Midia si Pelican
- Petromar Resources: perimetrele Muridava si Est Cobalcescu
Curtea de Conturi în raportul de activitate pe 2015 incrimina, printre altele, faptul că în perioada 2011 – 2015 statul a încasat redevenţe cu aproape 4,7 miliarde lei mai mici decât ar fi trebuit, din cauza neîncasării corecte a redevenţelor petroliere.
Potrivit Curţii de Conturi, ANRM nu a aplicat legea şi a stabilit un preţ de referinţă a gazelor naturale extrase în România în alte condiţii decât cele stabilite prin Legea petrolului din 2004.
Potrivit Legii petrolului, ANRM ar fi trebuit să efectueze studii pe baza cărora trebuia să stabilească preţul de referinţă la ţiţei şi gaze naturale, în baza căruia se calculează redevenţa petrolieră, însă ANRM a stabilit acest preţ fără a avea la bază astfel de studii, arată Curtea de Conturi.
„Neaplicarea dispoziţiilor legale şi stabilirea preţului de referinţă a gazelor naturale extrase în România în alte condiţii decât cele stabilite prin Legea petrolului nr. 238/07.06.2004 au condus la diminuarea redevenţei petroliere cuvenită bugetului de stat, pentru perioada 2011 – 2015, cu suma estimată de 4.671.501.106,7 lei (1.390.987.220 dolari), arată un raport de audit al performanţei privind concesionarea resurselor minerale ale ţării în perioada 2011-2015, publicat de Curtea de Conturi.
