România se află printre cele 84 de state care au votat rezoluția Srebrenica inițiată de Germania si susținută de mai multe țări Occidentale. Rezoluția învinuiește poporul sârb de crime la Srebrenica.
Președintele sârb Aleksandar Vučić a declarat la New York înainte de vot că a primit date despre cine va vota pentru rezoluția privind genocidul de la Srebrenica și că vor apărea știri dezamăgitoare cu privire la atitudinea unor țări la care nu se aștepta să înjunghie pe la spate.
„Dar ne așteptam la presiuni mari și știam că vor avea loc schimbări de atitudine și că vor fi tăcuți tot timpul și, în cele din urmă, vor fi de partea celor care sunt mari și puternici, dar vor fi și cei care vor rezista presiunilor și vor arăta că sunt gata să lupte pentru adevăr și să reziste principiilor ciudate”, a declarat Vučić reporterilor.
84 de țări au votat pentru proiectul de rezoluție, în timp ce 19 țări au fost împotrivă. 68 de țări s-au abținut.
Conform regulilor de vot, Adunarea Generală a adoptat astfel hotărârea.
Rusia, Ungaria, Belarus, China, Comore, Antigua, Siria, Cuba, Congo, Republica Populară Democrată Coreea, Dominica, Eritreea, Eswatini, Grenada, Mali, Nauru, Nicaragua, Sao Tome și Principe și Serbia au votat împotriva rezoluției. Printre țările care s-au abținut s-au numărat, printre altele, Grecia, Cipru, Kazahstan, Maldive, Mexic, Emiratele Arabe Unite, Vietnam, țările care nu au votat și care au declarat înainte de proces că sunt împotriva rezoluției, au fost Azerbaidjan și Venezuela.
Ambasadorul Greciei la ONU, Evangelos Sekeris, a apreciat că rezoluția privind Srebrenica
„ar putea fi interpretată greșit și ar putea submina eforturile” care vizează cooperarea regională pentru un viitor european unit.
„Momentul acestei rezoluții provoacă și îngrijorare, pentru că a fost pusă în spate abia după decizia Consiliului European de a deschide negocierile cu Bosnia și Herțegovina, ceea ce amenință impulsul pozitiv în cadrul Uniunii Europene”, a spus diplomatul grec.
Sekeris a mai spus că, în contextul unor provocări grave care amenință pacea
și stabilitatea Balcanilor de Vest, este nevoie de o inițiativă care să
promoveze detensionarea și unitatea și care să deschidă calea către un
viitor comun pentru întreaga regiune.
Grecia s-a abținut de la votul acestei rezoluții.
