RISE PROJECT: Afacerile din Brazilia ale lui Liviu Dragnea

RISE Project a investigat modul în care și-a construit Dragnea puterea politică și economică și a descoperit că premierul Grindeanu nu este singurul interpus al șefului PSD. În ultimii zece ani, Dragnea și-a consolidat influența, folosindu-se de un cerc restrâns de oameni de încredere.

FLUX 24 PREZINTĂ INTEGRAL INVESTIGAȚIA RISE PROJECT:

• am mers pe urmele afacerilor din Brazilia ale unui milionar român care s-a sinucis în avion și am dat de oamenii lui Dragnea

• Mugurel Gheorghiaș, “Melcul”, fost coleg de facultate, coleg de trupă rock de-al șefului PSD și acționar al firmei Tel Drum, a înființat peste ocean o firmă pentru investiții în hoteluri, restaurante și alte imobiliare încă din 2010

• Gheorghiaș a introdus de cel puțin șase ori în Brazilia, în 2010-2011, bani descriși drept “investiții directe din România”

• Costel Comana, milionarul care s-a sinucis, și el fost coleg de facultate cu Dragnea, a înființat alte două firme pe malul Atlanticului, cu ajutorul aceluiași localnic care apare în firma lui Gheorghiaș

• am identificat vila cu piscină și teren de tenis unde petreceau Dragnea, Comana, Gheorghiaș și alți apropiați
  

  ---

Costa Rica-Columbia-Brazilia

Când roțile Airbusului A320 au atins pista de aterizare pe aeroportul din Alajuela, Costa Rica, la ora nouă în dimineața zilei de 25 februarie 2015, pasagerii erau cu ochii pe una dintre toaletele avionului. În spațiul înghesuit fusese descoperit un cadavru. Avionul decolase cu două ore mai devreme din Bogota, Columbia, și aterizase în țara din Caraibi cu 20 de minute înainte de ora prevăzută. Victima: Costel Comana, un bărbat de 53 de ani, patronul Regiotrans și unul dintre cei mai bogați români. Poliția din Costa Rica a deschis rapid o anchetă ca să afle cauzele morții neobișnuite. Verdictul: sinucidere.

Autoritățile locale au luat în calcul mai multe piste, inclusiv contextul mai larg că românul era acuzat de corupție în România. Cazul morții suspecte a fost însă clasat, mai ales că milionarul nu era dat în urmărire internațională.

Pornind de la sinuciderea din avion, RISE Project a mers pe urma afacerilor lui Comana și a descoperit că milionarul făcea parte dintr-un grup de afaceriști și politicieni români care de aproape zece ani de zile se întâlnesc în secret și fac afaceri la mii de kilometri de granițele țării.

Bogota, capitala Columbiei, a fost doar un punct de tranzit în drumul lui Comana spre Costa Rica. Românul își începuse de fapt călătoria mai devreme din Brazilia, mai precis din Fortaleza, unul dintre cele mai mari orașe din nord-estul Braziliei.

Situată pe malul Atlanticului, fosta fortăreață portugheză este astăzi un oraș de mărimea Bucureștiului. Sărăcia extremă se amestecă aici cu zgârie nori și hoteluri scumpe unde se cazează europeni sau americani cu bani. Turiștii văd de obicei doar zona Beira Mar, un bulevard care ține conturul oceanului și unde localnicii fac jogging cât e ziua de lungă în umbra cocotierilor și a hotelurilor înalte și colorate care par piese de lego înfipte în nisipul oceanului. În același timp, în centru, clădirile vechi și joase stau să cadă peste viermuiala de oameni care se înghesuie în magazine ce aparțin, în mare parte, comercianților sud-coreeni stabiliți aici. Vizitatorii sunt avertizați în hotelurile din Beira Mar să se țină departe de zona centrală, periculoasă, a orașului.

În Fortaleza și-a înființat Comana în februarie  2014, cu exact un an înainte să-și curme viața, două firme: Regiotrans Fabricacao de Locomotivas și Robra Construcao LTDA. Prima a împrumutat numele companiei românești de transport feroviar care l-a îmbogățit pe Comana și i-a adus problemele penale, iar cea de-a doua, Robra, vine de la îmbinarea celor două state în care el făcea afaceri, România-Brazilia.

În fapt, cu mai puțin de o săptămână înainte să se sinucidă, Comana aflase că procurorii români făcuseră deja arestări în dosarul Regiostrans, anchetând filiera prin care compania obținuse subvenții masive de la stat.

Ambele companii din Fortaleza au fost înființate cu un capital social consistent, Robra cu 3 milioane de reali brazilieni, adică în jur de 1,3 milioane de dolari la cursul din acel moment. Regiotrans cu 1 milion de reali, adică vreo 429 de mii de dolari.

Sumele reprezintă doar capitalul social, adică participarea asociaților la înființarea firmelor, iar nu și banii investiți în Brazilia. Robra fusese proiectată să facă investiții imobiliare și hoteliere, iar Regiotrans să fabrice locomotive și să se implice în transportul feroviar din statul sud-american.

De altfel, Comana a cerut viza de afaceri în Brazilia în numele firmei Robra.

Documentele firmei Robra Construcao LTDA

În ambele companii, Comana l-a avut ca partener constant pe un localnic, potrivit datelor obținute de RISE de la registrul companiilor din Fortaleza. Numele lui este Cauby Cursinio Campos Junior.

Brazilianul de 38 de ani deține câte zece la sută din fiecare companie însă, mai important, el este omul bun la toate pentru românii care se întâlnesc pe ascuns în Brazilia. Spre exemplu, localnici care ne-au cerut să le protejăm identitatea ne-au povestit cum Campos Junior era practic șoferul lui Dragnea când politicianul venea să se distreze în Fortaleza. Campos Junior l-a preluat pe Dragnea și de la peste 500 de kilometri distanță de Fortaleza de la aeroportul din Natal unde ateriza uneori demnitarul român.

Și Comana a investit multă încredere în Campos Junior – care avea drept de semnătură în locul românului în toate documentele firmelor.

Pe 1 ianuarie 2015, cu mai puțin de două luni înainte de zborul spre Costa Rica, Comana și partenerul său au lichidat Regiotrans și și-au împărțit banii din capitalul social. Românul și-a luat înapoi cei 900 de mii de reali, iar brazilianul restul de 100 de mii. Robra funcționează și în momentul acesta.

Documentele firmei Regiotrans Fabricacao de Locomotivas

Casa grande din Cumbuco

Afacerile lui Comana au fost înregistrate în Fortaleza, dar acțiunea avea loc cu adevărat în altă parte. În Cumbuco, la 30 de kilometri de capitala provinciei Ceara.

Cumbuco este o stațiune turistică prinsă între dune de nisip pe care zumzăie buggy-uri și motociclete de enduro și, respectiv, zeci de kilometri de plajă la valurile Atlanticului.

Acesta este locul care a fost ales acum mulți ani de un grup de afaceriști și politicieni români pentru distracție și afaceri departe de țară. Dacă în Fortaleza hotelurile cu zece sau 15 etaje domină litoralul, în Cumbuco cea mai înaltă clădire are trei etaje. Locul este împânzit de pousade, un fel de pensiuni de lux, cu piscine, palmieri și churasqueiras, grătarele braziliene. Cumbuco are valurile și vântul ideal pentru surfing de toate felurile, de la board la kite surfing. În plus, barurile și restaurantele aglomerate lângă plajă sau aproape de dunele de nisip oferă pește și fructe de mare proaspete și la prețuri mici.

Comana a trăit timpuri bune în Cumbuco – unde devenise prieten foarte bun cu un alt localnic, Paulo Alberto, un antrenor brazilian de sporturi acvatice.

Alberto își amintește că l-a cunoscut pe Comana chiar prin intermediul lui Campos Junior, care îl rugase să-i dea românului lecții de kite surfing.

Tot Paulo Alberto ne-a spus că milionarul din Brașov era foarte preocupat și îngândurat înainte să plece spre Costa Rica.

”Gândea prea mult”, rememorează el acele clipe, adăugând că nu poate să creadă că bunul său prieten s-a sinucis.

Costel Comana locuia într-o vilă pe malul mării, mai precis pe rua Coqueiros, strada cocotierilor. Construcția de lux, dotată cu teren de tenis și piscină este locul unde s-au întâlnit periodic Dragnea și prietenii lui. Potrivit localnicilor, Dragnea și grupuri de câte 15-20 de români au petrecut multe vacanțe jucând tenis și chefuind în vila de reședință a lui Comana.

În această vilă l-a întâlnit pentru prima dată și Paulo Alberto. “Când l-am întâlnit mai erau și alți oameni în casă dar nu știu cine erau. Ne-am întâlnit și după ce i-am dat lecția (nr-kite surfing), mi-am luat banii și m-am întors acasă (…)Junior era legătura lor”

Pe imaginile obținute de sateliți de-a lungul timpului se observă că terenul de tenis a fost adăugat proprietății imediat după 2010 când au început să investească românii în Cumbuco.

Localnicii îi cunosc pe Liviu (nr-Liviu Dragnea), pe Costel (nr-Costel Comana) și pe ceilalți români care, an de an, și-au făcut vacanțele și au investit în Cumbuco. “Ești român? Avem aici un grup de politicieni români care vin la distracție, la casa grande. Primul ministru, Liviu, și Costel, dar el a murit. Petrec în casa mare și joacă mult tenis. Le place tenisul”, ne-a spus un combucan care rupe și câteva cuvinte în română și ne-a demonstrat asta cu un “bună dimineața”, bine pronunțat pe la orele prânzului. Localnicul ne-a cerut să-i păstrăm anonimatul după ce i-am explicat ce facem acolo.

Brazilianul de încredere

Liviu Dragnea este citat de Mediafax cu o declarație făcută la o întâlnire cu presa, în august 2015, în care admite că-și face vacanțele în Brazilia de nouă ani, dar spune că nu are nicio proprietate acolo.

Un alt politician român care și-a petrecut vacanțele la Cumbuco este fostul primar al Constanței, Radu Mazăre. Am arătat poza acestuia mai multor localnici și aceștia l-au identificat pe politician. Mazăre, de altfel, este citat de Gândul în 2010, imediat după întoarcerea din vacanță, de la Fortaleza, cu următoarea declarație despre timpul petrecut acolo: “Un paradis ecuatorial din nord-estul Braziliei, o zonă în care bate foarte mult vânt, împreună cu fraţii, mama şi prietenii. E o zonă în care vin foarte mulţi pasionaţi ai acestui sport. M-am dat în fiecare zi cu zmeul cale de 100 de kilometri pe apă şi am lăsat tămbălăul politic de acasă”. În același interviu, întrebat dacă l-a luat și pe Liviu Dragnea în Brazilia, Mazăre a spus: “Domnul Dragnea nu este kite surfer. Ce să caute?”.

Contactat de RISE, Radu Mazăre a spus că s-a întâlnit totuși o dată cu Dragnea în Fortaleza, la un restaurant: “Mai erau și alte persoane de gen feminin. (…) Am vorbit doar de fete și politică. Eu și de sport.” Mazăre a spus că nu-și aduce aminte anul în care s-au întâlnit și că nu-l cunoaște pe Costel Comana.

În realitate, Dragnea frecventa deja Cumbuco în timp ce unul dintre oamenii săi de încredere își încropea, începând cu 2010, afacerile acolo.

Ca un amănunt, în 2010, Mazăre a primit pe site-ul personal http://www.radumazare.ro/ un mesaj tradus cel mai probabil în română cu google translate-ul de atunci în care era avertizat că proprietatea sa din Cumbuco este folosită pentru activități sordide atunci când este plecat.

Cumbuco este de fapt fieful lui Campos Junior, asociatul lui Comana. Aici și-a clădit brazilianul, un fost șofer de taxi și valutist, cu ajutorul românilor, un foarte influent grup de afaceri.

Campos Junior face și desface în Cumbuco și, de fapt, în toată regiunea. Este cămătarul locului și are pousade, firmă de închirieri auto, companie de taximetrie și supermarketuri, pe lângă proprietăți imobiliare.

“Melcul” lui Dragnea

Totul a început în 2010 când Mugurel Gheorghiaș, zis “Melcul”, fost coleg de facultate și de trupă rock cu Liviu Dragnea, a înființat în orașul brazilian firma M&J Investimentos Turísticos LTDA. L-a luat drept tovarăș în companie pe Campos Junior, viitorul partener al lui Comana, care a primit un singur procent din afacere. Brazilianul era util pentru contactele sale extinse și pentru că legile locale le impun străinilor să coopteze cel puțin un localnic în firmele lor.

Gheorghiaș înființase firma ca să investească în hoteluri, restaurante și alte bunuri imobiliare, conform documentelor de la registrul din Fortaleza.

M&J Investimentos Turisticos Ltda a fost înființată cu un capital social consistent de 1,8 milioane de reali, echivalentul a aproape un milion de dolari în 2010. Suma este foarte mare pentru o firmă cu răspundere limitată. Campos Junior, de pildă, și-a reactivat tot în 2010 o firmă de același tip, ltda, cu doar 15 mii de reali drept capital social.

Documentele firmei M&J Investimentos Turisticos

Ca și în cazul firmelor lui Comana, sumele investite pot fi mult mai mari decât capitalul social însă nu știm valoarea acestora. Știm însă că în perioada 2010-2011, adică după înființarea firmei braziliene, Gheorghiaș a adus bani în Brazilia pentru firma M&J Investimentos Turisticos în cel puțin șase rânduri. Cele șase intrări de capital sunt prezentate drept “investiții directe din România”. Ele au fost înregistrate în baza de date a Băncii Centrale a Braziliei însă sumele nu sunt publice.

Și documentele firmei lui Gheorghiaș sunt semnate doar de Campos Junior, din 2010 până în prezent. De altfel, localnicii ne-au spus că românii au încredere absolută în brazilian. Contactat de RISE Project, Campos Junior a refuzat să răspundă întrebărilor noastre și ne-a spus să vorbim cu “românii ăia despre care punem întrebări”.

La data înființării firmei braziliene, de cealaltă parte a oceanului, în România, Gheorghiaș era administrator și acționar în firma Tel Drum, firmă privatizată în 2002 de Consiliul Județean Teleorman. Șeful PSD era atunci președintele Consiliul Județean. Dragnea a negat în câteva rânduri că ar avea vreo legătură cu Tel Drum, însă cert este că o parte consistentă din banii firmei privatizate provin din afaceri făcute cu autoritățile din Teleorman în perioadele în care Dragnea a fost fie prefect, fie președintele CJ.

Dragnea este citat de Adevărul spunând, în 2011, în legătură cu Tel Drum și Gheorghiaș: ”Șobo (Liviu Lucian Dobrescu, un alt coleg de facultate) și Melcul (Mugurel Gheorghiaș) sunt foști colegi de facultate și de trupă. Asta s-a întâmplat acum 25 de ani. Nu înseamnă ca acum ştiu despre orice fost coleg ce firmă are. Nu știu dacă ei sunt acționarii Tel Drum”.

Cert este că Dragnea știa foarte bine la acea dată ce face Gheorghiaș cu care ținea legătura strâns în Cumbuco, Brazilia. “Melcul” desfășura deja afaceri acolo și își petrecea vacanțele cu fostul coleg de trupă devenit important politician.

Am încercat să-l contactăm pe Mugurel Sorin Gheorghiaș, însă a fost de negăsit. Soția lui, Ramona Gheorghiaș, ne-a transmis că este plecat din țară și nu are nici telefon. I-am vizitat și la domiciliul din Râmnicu Sărat. Deși era evident că soții erau acasă, nu ne-a deschis nimeni ușa. Un vecin ne-a spus că i-a văzut pe amândoi când au urcat în apartament, ceva mai devreme. Ne-a arătat și mașina lor.

După ce am plecat de la adresă am fost urmăriți prin oraș de o mașină a unei firme de pază, apoi pozați și escortați până în afara orașului de un tânăr care conducea mașina familiei Gheorghiaș, un Opel Antara înregistrat pe compania Tel Drum.

Post Mortem

După decesul lui Comana, brazilianul a preluat complet firma Robra Construcao și i-a mutat și sediul într-un cartier sărac din Fortaleza. Campos Junior are acum 90 la sută din companie, adică toate părțile sociale pe care le deținuse anterior românul. Pe lângă mișcarea din Robra, în ultimul an, Campos Junior s-a angajat într-o febrilă activitate imobiliară. El a postat multe anunțuri pe OLX-ul brazilian și pe pagina sa de Facebook scoțând spre închiriere sau vânzare mai multe imobile și apartamente de lux din Cumbuco. Inclusiv vila de la ocean în care a stat Comana și în care chefuiau românii a fost scoasă la închiriere în mai 2016. Imediat după ce l-am întrebat despre această vilă, brazilianul a șters anunțul de pe pagina sa de Facebook.

În paralel, în România, tot în 2016, procurorii au început să vâneze proprietățile și firmele care i-au aparținut lui Comana, într-o operațiune de confiscare specială pentru recuperarea banilor publici din dosarul Regiotrans. Compania privată de transport feroviar de persoane a fost înființată în 2005 de Costel Comana și Iorgu Ganea, partenerul său de afaceri. Firma a crescut constant din subvențiile acordate de stat, dar și cu ajutorul unor funcționari corupți, până a devenit cea mai mare firmă privată de profil din țară. Practic, compania primea bani publici pentru fiecare kilometru rulat, fie că avea călători, fie că nu. În 2009, Regiotrans a primit printr-un act adițional 57 de rute feroviare pentru care a înasat o subvenție de 10 milioane de euro, iar peste doi ani subvențiile au însumat 40 de milioane de euro. O anchetă a DNA arată că patronii Regiotrans plăteau spăgi consitente șefilor CFR și directorilor Ministerului Trasporturilor ca să căștige contractele pentru rutele bănoase. Practic, licitațiile erau trucate în avantajul lui Costel Comana.

Întrebat de reporterii RISE Project despre vacanțele din Brazilia, Liviu Dragnea a declarat: “Eu merg în Brazilia de 11 ani și îi anunț pe toți cei care sunt preocupați de asta că o să mai merg. Așa cum am mers și în alte locuri din lume. Am stat în Brazilia, în foarte multe locuri. Brazilia e o țară mare. Nu am făcut nimic ilegal. Din câte știu eu am avut și încă am dreptul să circul liber în această lume. Punct.”