RFI: „Republicanii” – o nouǎ denumire pentru principalul partid de dreapta din Franţa

La originea acestui demers se aflǎ un om şi o ambiţie politicǎ, Nicolas Sarkozy care, „ca un buldozer” (dupǎ cum scrie un comentator al Agenţiei France Presse) îşi pregǎteşte drumul spre un eventual nou mandat la Palatul Elysée. Militanţii formaţiunii care se considerǎ moştenitoarea ideilor gaulliste se pronunţǎ prin vot, joi 27 şi vineri 28 mai, în privinţa schimbǎrii de nume, urmînd ca sîmbǎtǎ ea sǎ fie aprobatǎ în cadrul unui congres al partidului convocat la Paris, în complexul de la Porte de la Villette. Cam 212 000 de aderenţi ai partidului sunt consultaţi în decursul celor douǎ zile, inclusiv pe marginea noului statut al formaţiunii şi legat de compoziţia noului birou politic care ar urma sǎ cuprindǎ 120 de membri.

Intr-o scrisoare adresatǎ membrilor partidului, Nicolas Sarkozy a explicat pe larg de ce doreşte aceastǎ schimbare de nume, contestatǎ însǎ de o parte a stîngii, de unele organizaţii precum şi de persoane particulare. De altfel justiţia a fost sesizatǎ în acest sens: patru partide şi 143 de particulari au cerut suspendarea de urgenţǎ a utilizǎrii numelui „Republicanii” de cǎtre formaţiunea lui Sarkozy, dar cererea lor a fost respinsǎ. S-ar putea ca şi alte proceduri judiciare sǎ intervinǎ pe parcurs, dar este greu de crezut cǎ „buldozerul”, el însuşi un avocat abil, ar putea fi oprit, cel puţin în aceastǎ primǎ fazǎ de remodelare a partidului, inclusiv la nivelul denumirii.

Totuşi, meritǎ semnalat cǎ multe voci îi reproşeazǎ o anumitǎ „deturnare” au unui apelativ care este de fapt proprietatea tuturor francezilor. Nicolas Sarkozy doreşte sǎ „privatizeze idealul republican”, au afirmat criticii sǎi. Nu sunt francezii de fapt toţi, sau aproape toţi, republicani? Iar formaţiunile politice franceze nu sunt şi ele, toate, sau aproape toate republicane? Oare nu încearcǎ Nicolas Sarkozy, prin adoptarea acestui nume pentru partidul sǎu, sǎ-l erijeze în unic apǎrǎtor real al marilor principii care stau la baza Republicii franceze?

Toate aceste întrebǎri, în contextul bǎtǎliei politice din Franţa, sunt şi justificate şi interesante. Discuţiile se duc şi la nivel de nuanţe, pentru cǎ Nicolas Sarkozy nu a optat pentru formula „Partidul republican”, care pînǎ la urmǎ ar fi fost mai acceptabilǎ pentru stînga francezǎ, ci pur şi simplu pentru „Republicanii”, cu articol hotǎrît. Ca şi cum cine se simte „republican” în Franţa ar trebui în mod natural sǎ i se alǎture. Hotǎrît lucru, politica este un domeniu complex şi subtil, inclusiv la nivel lingvistic.