spot_img
27.4 C
București
sâmbătă, august 20, 2022
AcasăEconomieRFI: Guvernul Grindeanu taie 40% de la investiții

RFI: Guvernul Grindeanu taie 40% de la investiții

-

În proiectul de buget pentru 2017, guvernul Grindeanu reduce fondurile pentru educaţie, interne sau servicii speciale. În schimb vor fi mai mulți bani pentru asistenţă socială, agricultură sau transporturi.Proiectul de buget, ce a fost publicat luni dimineaţă de Ministerul Finanţelor, prevede un deficit bugetar de 2,99% din produsul intern brut, iar principalele scăderi sunt la cheltuielile de capital (investiţii), unde fondurile se reduc cu 40%, arată o analiză RFI.

- Reclama -

Dintre ministere, cea mai mare scădere ca valoare este înregistrată de Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, condus de vicepremierul Sevil Shhaideh, cu un buget total de 7,1 miliarde lei (în scădere cu 14,5% faţă de nivelul din 2016).

De asemenea, Ministerul Afacerilor Externe are un buget de 763,7 milioane lei, mai mic cu 2,3%.

La Ministerul Afacerilor Interne, bugetul pentru 2017 este de 11,18 miliarde lei, în scădere cu 4,3% faţă de nivelul estimat pentru 2016, în condiţiile în care sumele pentru uniforme se reduc cu 6,5%.

Alte ministere care primesc fonduri mai mici în 2017 sunt  Ministerul Educaţiei Naţionale (8,24 miliarde lei, -7,9%), Ministerul Tineretului şi Sportului, (410,9 milioane lei, -9,2%), Ministerul Energiei (466,9 milioane lei, -31,1%, ca urmare a reducerii subvenţiilor cu 72%).

Ministerul Apărării Naţionale va avea un buget care reprezintă 2% din PIB.

Reacții sceptice dinspre lumea afacerilor

Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România, spune că deficitul va fi menţinut prin tăierea investiţiilor, iar datele privind creşterea industriei sunt nerealiste.

”Din punctul meu de vedere creşterea de la 0,6% din PIB la 1,4% a industriei este un mare semn de întrebare fiindcă cererea internă scade, deci industria ar trebui să crească pe baza exporturilor. Ori într-o perioadă în care în Europa şi în lume apare izolaţionismul, protecţionismul este greu de crezut. Lumea se închide, se protejează. Este an electoral în Franţa şi politicienii susţin protejarea locurilor de muncă din ţară. Marea Britanie va ieşi din piaţa comună, iar Trump a anunţat deja măsuri pentru menţinerea companiilor în SUA. Iar noi lucrăm, în general, pentru comenzile primite din afară. E greu de crezut că vom avea o creştere atât de mare a industriei”, a declarat Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România.

Bugetarii, fără bonuri de masă sau tichete de vacanţă şi fără plata orelor suplimentare

Guvernul nu va acorda bugetarilor nici în 2017 bonuri de masă, tichete de vacanţă sau tichete-cadou şi nu va plăti orele suplimentare efectuate, care vor fi recuperate cu zile libere, arată un proiect de ordonanţă de urgenţă publicat luni de Ministerul Finanţelor.

”Neprelungirea şi în anul 2017 a măsurilor privind neacordarea pentru personalul din sectorul bugetar de tichete de masă, vouchere de vacanţă, tichete cadou, premii, ore suplimentare, ajutoare/indemnizaţii la ieşirea la pensii, precum şi a celor privind menţinerea ca şi în anii anteriori a anumitor categorii de indemnizaţii ar determina un necesar suplimentar de finanţare în anul 2017” de 17,264 miliarde lei, prevede proiectul de act normativ.

În 15 decembrie 2016, guvernul a aprobat o ordonanţă de urgenţă prin care a menţinut, pentru primele două luni din 2017, unele măsuri aprobate şi în anii precedenţi, respectiv neacordarea de premii, tichete de masă, tichete cadou, vouchere de vacanţă şi menţinerea la nivelul acordat pentru luna decembrie 2016 a indemnizaţiilor de care beneficiază unele categorii de persoane.

”În perioada 1 ianuarie – 28 februarie 2017, instituţiile şi autorităţile publice nu acordă tichete de masă personalului din cadrul acestora. În perioada 1 ianuarie – 28 februarie 2017 instituţiile şi autorităţile publice nu acordă tichete cadou, prime de vacanţă şi vouchere de vacanţă personalului din cadrul acestora”, se prevedea în actul normativ.

Proiectul publicat luni prevede prelungirea acestor măsuri până la finalul acestui an, inclusiv a neplăţii orelor suplimentare.

Astfel, articolul de act normativ care va rămâne în vigoare până la finalul acestui an prevede că ”munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru de către personalul din sectorul bugetar încadrat în funcţii de execuţie sau de conducere, precum şi munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, în cadrul schimbului normal de lucru, se vor compensa numai cu timp liber corespunzător acestora”.

Programul de guvernare al PSD prevedea că toţi bugetarii ”vor beneficia anual, începând cu primul semestru din 2017, de un tichet de vacanţă egal cu valoarea salariului minim brut din acel an”, care va putea fi utilizat doar în România.

Însă guvernul susţine că este obligat să amâne în continuare acordarea acestor drepturi pentru bugetari din cauza constrângerilor bugetare.

”Având în vedere necesitatea elaborării legii bugetului de stat şi a legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2017, neadoptarea în regim de urgenţă a măsurilor propuse prin prezentul proiect de act normativ ar genera un impact asupra deficitului bugetului general consolidat de 6,37% din PIB în anul 2017, ceea ce presupune un deficit bugetar în 2017 de 9,33% din PIB”, arată nota de fundamentare a proiectului de act normativ.

Mai mulți bani pentru cheltuieli sociale

La polul opus, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale are cea mai mare creştere ca valoare a bugetului, la 17,3 miliarde lei, nivel cu 83,4% mai mare faţă de 2016, în principal ca urmare a efectuării în 2017 a unor plăţi din anii precedenţi şi recuperate în anul curent la buget. La acest capitol bugetar, cheltuielile sunt de 17 miliarde lei, mai mari cu 144,6% faţă de nivelul din 2016.

De asemenea, Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale are cel mai mare buget, de 36,7 miliarde lei, în creştere cu 2,5% faţă de nivelul din 2016, în special ca urmare a majorării pensiilor şi a unor alocaţii sociale.

Ministerul Transporturilor are unul dintre cele mai mari bugete, de 13,76 miliarde lei, în creştere cu 60,3% faţă de nivelul preliminat pentru 2016, însă nivelul fondurilor depinde de absorţia de bani europeni, în condiţiile în care pentru proiecte cu finanţare din fonduri UE sunt alocate 8,3 miliarde lei, cu 177% mai mult faţă de anul trecut.

De asemenea, Ministerul Finanţelor Publice are un buget de 3,46 miliarde lei, în creştere cu 2,8%, Ministerul Justiţiei – 3,15 miliarde lei (+3,3%), Ministerul Mediului – 491,2 miliarde lei (+23,3%), Ministerul Sănătăţii – 7,74 miliarde lei (+6%), Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale – 766,2 milioane lei (+51,2%), Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale – 610,3 milioane lei (+2.209% – fondurile europene cresc de 50 de ori), iar Ministerul Economiei – 302,2 milioane lei (+65,2%).

Guvernul a alocat bugete generoase şi ministerelor nou-create: Ministerul Turismului (80 milioane lei, +63,6%), Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat (778,3 milioane lei, +347%), Ministerul Cercetării şi Inovării (27,4 milioane lei +225%), Ministerul Apelor şi Pădurilor (17,6 milioane lei, +91,5%), Ministerul Pentru Relaţia cu Parlamentul (7,3 milioane lei, +18,3%) şi Ministerul pentru Românii de Pretutindeni (19,2 milioane lei, +37,5%).

Ministerul Consultării Publice şi Dialogului Social, înfiinţat de Guvernul Cioloş şi păstrat de actualul guvern, cu o denumire uşor modificată,  are în 2017 un buget majorat cu 158%, la 11,7 milioane lei.

În schimb, guvernul a tăiat cu 7,9% bugetul Secretariatului General al Guvernului, la 838,6 milioane lei.

Cea mai mare scădere este la fondurile alocate pentru susţinerea cultelor , de şase ori, de la 120 milioane lei în 2016 la 20 milioane lei în 2017.

În schimb, fondul prim-ministrului, aflat la SGG, creşte cu 60%, la 500.000 lei, faţă de sumele avute la dispoziţie de fostul premier în 2016.

Bugetul din 2017 este afectat de cheltuielile mai mari cu datoria statului. Astfel, Ministerul Finanţelor are, la capitolul Acţiuni Generale, cheltuieli de 21,73 miliarde lei, în creştere cu 7,7% faţă de 2016, în condiţiile în care va plăti doar pentru dobânzi 10,97 miliarde lei în acest an, cu 16,6% mai mult faţă de 2016.

De asemenea, 7,05 miliarde lei reprezintă contribuţia României la bugetul UE, cu 6,1%  mai mult faţă de 2016, iar 2,3 miliarde lei reprezintă rambursări de credite.

Fonduri sporite pentru justiție

La capitolul cheltuieli cu Justiţia, fondurile cresc la Ministerul Public cu 18,5%, la 1,036 miliarde lei, în condiţiile în care cheltuielile de capital cresc cu cu 140%, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie primeşte 99,5 milioane lei (+21,3%), Curtea Constituţională – 19,7 milioane lei (+1,9%), iar Consiliul Legislativ – 8,7 milioane lei (+1,8%).

Consiliul Superior al Magistraturii are prevăzut un buget de 133,1 milioane lei, în creştere cu 17,5%.

De asemenea, Curtea de Conturi are un buget majorat cu 6,9%, la 253,7 milioane lei, iar Avocatul Poporului primeşte 15,16 milioane lei, în creştere cu 9,7%.

În schimb, Consiliul Concurenţei are alocat un buget de 2,84 milioane lei, în scădere cu 17,4% faţă de 2016, iar Agenţia Naţională de Integritate (ANI) – 21,7 milioane lei, cu 26% mai puţin.

La serviciile speciale, singura instituţie cu bugetul menţinut este Serviciul Român de Informaţii, care primeşte 1,9 miliarde lei în 2017, cu 0,9% mai mult faţă de 2016.

În schimb, Serviciul de Informaţii Externe are un buget de 247,06 milioane lei, în scădere cu 10,6%, pe fondul reducerii la jumătate a cheltuielilor de capital, Serviciul de Protecţie şi Pază  primeşte 156,5 milioane lei (-9,2%), iar Serviciul de Telecomunicaţii Speciale – 270,1 milioane lei (-8,1%).

Cât primesc Președinția și Parlamentul?

Proiectul de buget de stat alocă pentru Administraţia Prezidenţială 46,3 milioane lei, cu 4% mai puţin faţă de 2016. De asemenea, preşedintele Klaus Iohannis va avea la dispoziţie cu 1,9% mai puţini bani pentru deplasări, iar fondurile pentru protocol scad cu 15,6%.

Odată cu scăderea numărului de parlamentari s-au redus semnificativ şi bugetele celor două camere parlamentare. Astfel, bugetul Senatului se reduce în 2017 cu 16,8%, la 122,2 milioane lei, în timp ce Camera Deputaţilor are un buget de 266,5 milioane lei, cu 13% mai mic faţă de 2016.

Totuşi, noul preşedinte al Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, primeşte un fond la dispoziţia sa de 205.000 lei, mai mare cu 17,8% faţă de cel din 2016, prevede proiectul de buget elaborat de Guvern.

Guvernul scoate TVR din impas

Bugetul Societăţii Române de Televiziune primeşte 950 milioane lei, cu 662% mai mult faţă de 2016, când bugetul instituţiei a fost de 124,7 milioane lei.

Cea mai mare majorare este la plăţi efectuate în anii precedenţi şi achitate în acest an, capitol prin care se plătesc datoriile din anii trecuţi.

De asemenea, Societatea Română de Radiodifuziune are un buget de 383 milioane lei, aproape dublu (+98,6%) faţă de 2016.

Celelalte instituţii au bugete cu modificări mai puţin importante faţă de 2016: Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) – 15,85 milioane lei (+3,15%),  Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) – 9,85 milioane lei (+3,2%), Academia Română – 386,4 milioane lei (+2,1%), ANSVSA – 693,8 milioane lei (+8,7%), Secretariatul de Stat pentru Recunoaşterea Meritelor Luptătorilor Anticomunişti în perioada 1945-1989 – 2 milioane lei (-2,2%), Oficiul Naţional de Prevenire şi Combaterea Spălării Banilor – 14,8 milioane lei (+6,6%), Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat (ORNISS) – 10,2 milioane lei (+2,2%), Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminărrii – 5,3 milioane lei (-8,2%), Agerpres – 21,8 milioane lei (+7,2%), Institutul Cultural Român (ICR) – 36,45 milioane lei (+4,2%), Autoritatea Electorală Permanantă – 19,2 milioane lei (-7,7%), Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal – 4,58 milioane lei (-3,8%) Consiliul Economic şi Social – 7,88 milioane lei (+69,2%), Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor – 10,98 milioane lei (-0,8%), Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului – 18,6 milioane lei (+3,1%), Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP) – 18,8 milioane lei (+3,2%), Academia Oamenilor de Ştiinţă din România – 7,25 milioane lei (+1,2%) şi Consiliul de Monitorizare a Implementării Convenţiei – 2,4 milioane lei (+141%).

spot_img
- Advertisment -spot_img

Must Read

Sfârșitul șefei radioteleviziunii publice germane în șampanie și contracte dubioase de...

0
Pentru prima dată în mai bine de 70 de ani, un director al radioteleviziunii publice îşi încheie mandatul înainte de termen. Un scandal preocupă...