Regele Mihai I s-a născut în 25 octombrie 1921, la Sinaia. Este fiul Regelui Carol al II-lea al României, pe atunci Principe Moștenitor, și al Reginei-Mamă Elena. Pentru că tatăl său a renunțat la Tron și s-a stabilit în străinătate, Mihai al României a fost proclamat Principe Moștenitor la doar câțiva ani. În vara anului 1927, bunicul său, Regele Ferdinand I al României, a încetat din viață, iar copilul în vârstă de aproape șase ani a fost proclamat Rege al României sub numele de Mihai I.
Era primul Rege al României care urca pe Tron minor și sub tutela unei Regențe. Mihai I a domnit doar până în iunie 1930, când s-a întors în țară tatăl său, care a devenit Rege sub numele de Carol al II-lea. Mihai I era primul Rege detronat, care a primit în schimb titlul de Mare Voievod de Alba Iulia. După 10 ani de domnie, Carol al II-lea s-a confruntat cu prăbușirea aliaților tradiționali ai României. A reușit să salveze ființa statului român, însă a pierdut Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța, ocupate de URSS, Transilvania de Nord, ocupată de Ungaria, și a consimțit la cedarea Cadrilaterului către Bulgaria.
Carol al II-lea a fost îndepărtat de la putere de generalul Ion Antonescu, în 1940, care l-a readus pe tron pe Mihai I, care devenea, astfel, primul Rege al României care avea o a doua domnie. În primii ani ai domniei, rolul lui Mihai I a fost unul strict decorativ, pentru că dictatorul Ion Antonescu își asumase întreaga putere în stat. De exemplu, Mihai I a aflat de la radio că România declarase război contra URSS. Vreme de trei ani, armata română a luptat contra Sovietelor pentru eliberarea Basarabiei și a Bucovinei, însă, după dezastrul de la Stalingrad, victoria Națiunilor Unite a devenit evidentă.
În 23 august 1944, Regele Mihai I, la doar 23 de ani, l-a arestat și l-a îndepărtat de la putere pe Ion Antonescu și l-a înfruntat deschis pe Hitler. Prin gestul său, Mihai I a evitat purtarea unui război nimicitor contra Națiunilor Unite chiar pe teritoriul României.
Gestul curajos al Regelui Mihai I a avut consecințe importante. Deși Națiunile Unite au refuzat să recunoască statutul de cobeligeranță pentru România, totuși, la Conferința de Pace de la Paris, Transilvania de Nord a fost înapoiată românilor.
Încă din 1944, Regele Mihai I a fost nevoit să se opună comunizării țării. A rezistat mai mulți ani presiunilor lui Stalin, până când, în 30 decembrie 1947, comuniștii au reușit să îl șantajeze să semneze un act de abdicare pe care democrațiile occidentale l-au considerat nul și neavenit. Regele Mihai I a plecat în exil, unde a devenit simbolul opoziției față de comunism și față de Stalin. A trăit suficient încât să vadă căderea comunismului. În primii ani după 1989, autoritățile de la București i-au refuzat Regelui posibilitatea de a reveni în țară. Însă, în 1992, prima sa vizită în România eliberată s-a transformat într-un marș triumfal. Două milioane de români l-au aclamat în stradă.
Regelei Mihai I a reușit să își redobândească pașaportul românesc și dreptul de a sta în țară abia în 1997, când a decis să întreprindă un important turneu internațional pentru a pleda în favoarea acceptării României în NATO și în Uniunea Europeană. Încetul cu încetul, românii și-au redescoperit Regele. În prezent, Regele Mihai I este singurul dintre șefii de stat din perioada Celui de-al Doilea Război Mondial aflat în viață, și, totodată, singura personalitate din istoria omenirii care a supraviețuit nouă decenii propriei sale încoronări.
