Rectorul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, Daniel David, afirmă că UBB ”nu a fost susţinută absolut deloc specific” pentru a se menţine în rankingul Shanghai global. El explică faptul că România a păstrat ”arhitectura academică” stabilită de reforma comunistă din 1948 şi astfel Medicina a fost separată de universităţile tradiţionale, transmite news.ro.
”Dacă am fi corectat această denaturare la timp după Revoluţia din 1989, astăzi România avea cel puţin trei universităţi în acest ranking”, arată el. Totodată, David adaugă că filosofia finanţării nu a fost niciodată gândită în logica de a susţine simultan atât intrarea mai multor universităţi româneşti în clasamente, cât şi dezvoltarea celor care sunt deja acolo. ”Ne-au lipsit programe de excelenţă cu adevărat, după modelul Franţei, Germaniei sau Poloniei”, susţine el.
”România nu mai are nicio universitate în Top 1000 în clasamentul internaţional Shanghai (ARWU) din 2023, în condiţiile în care Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) nu a mai putut compensa singură erori şi indecizii majore în politicile academice naţionale. Aceasta în condiţiile în care, în ultimii trei ani, UBB a fost singura universitate care a reprezentat România în rankingul Shanghai (ARWU)”, se arată într-un comunicat de presă publicat, miercuri, pe site-ul universităţii.
Conform sursei citate, ţări vecine şi/sau cu istorii similare au cel puţin o universitate în acest ranking, precum Belgrad/Serbia, Lubliana/Slovenia, Budapesta-Szeged/Ungaria, Zagreb/Croaţia, Vilnius/Lituania.
”Am avertizat asupra acestui lucru de mai mulţi ani, dar nu s-au luat măsuri la nivel naţional. Şi nu mă bucur că am avut dreptate! Nu este plăcut ce voi spune, dar este adevărat şi numai aşa putem fi raţionali în deciziile care ar trebui luate în viitor”, afirmă rectorul UBB, prof. univ. dr. Daniel David.
El arată că, structural, România a păstrat ”arhitectura academică” stabilită de reforma comunistă din 1948.
”Spre exemplu, dacă din universităţile tradiţionale nu se separa atunci medicina sau dacă am fi corectat această denaturare la timp după Revoluţia din 1989, astăzi România avea cel puţin trei universităţi în acest ranking (pornind de la universităţile istorice din Bucureşti/Cluj-Napoca/Iaşi, dar şi din alte centre universitare deja cu tradiţie). Asta pentru că domeniul biomedical este cel în care se publică şi se citează cel mai mult. Universităţile din Belgrad (Serbia), Lubliana (Slovenia), Zagreb (Croaţia), Vilnius (Lituania) etc. sunt incluse în rankingul Shanghai pentru că sunt cu adevărat comprehensive (incluzând pe lângă ştiinţele universitare clasice şi medicina şi alte componente complexe de inginerie/tehnologie). Modele în care universităţile comprehensive nu au şi componenta biomedicală mai există, dar sunt rare în peisajul academic internaţional. Vorbim uneori în programele guvernamentale de concentrări academice, dar când este să unim universităţi sau universităţi cu institute găsim mereu contraargumente (cele mai multe puerile la o analiză serioasă), adesea pentru protejarea unor interese locale sau personale”, explică David.
El adaugă că Franţa şi Ungaria au concentrat resurse academice şi, astfel, au prezenţe adecvate în clasament.
”UBB nu a fost susţinută absolut deloc specific pentru a se menţine în rankingul Shanghai global (a fost susţinută, la fel ca celelalte universităţi, doar pentru prezenţa în unele domenii din acest clasament). Mai mult, toată filosofia finanţării, inclusiv a finanţării competitive, nu a fost niciodată gândită în logica de a susţine simultan atât intrarea mai multor universităţi româneşti în clasamente (obiectiv corect!), cât şi dezvoltarea celor care sunt deja acolo; din păcate, noi am accentuat în ţară – prin toate mijloacele de evaluare şi finanţare – doar intrarea mai multora. Ne-au lipsit programe de excelenţă cu adevărat, după modelul Franţei, Germaniei sau Poloniei. Asta a fost o strategie uneori falimentară, deoarece alţii din afară au crescut mai repede şi mai mult decât noi şi astfel ţara a rămas nereprezentată în clasamentul Shangahi (ARWU)”, arată rectorul UBB.
