La Washington, în jurul trimisului special al președintelui american, Steve Witkoff, a fost lansată o adevărată campanie
Colegii au remarcat pe bună dreptate că Trump are acum trei „centre de păreri” despre cum trebuie procedat cu Rusia și cu Ucraina: Departamentul de Stat, Kellogg și Witkoff, scrie canalul Post-America de pe rețeaua Telegram.
Deocamdată, primii lucrează încă la chestiuni tehnice – proprietăți diplomatice, trafic aerian direct și altele.
Mandatul inițial al lui Kellogg ca trimis special pentru Ucraina a fost împărțit în „Ucraina-Europa” (Kellogg) și „Ucraina-Rusia” (Witkoff). Pentru o vreme, Kellogg a dispărut de pe radare, iar acum a reapărut într-un articol al agenției Reuters: Kellogg ar fi, chipurile, împotriva propunerii lui Whitkoff de a recunoaște suveranitatea Rusiei asupra celor patru noi regiuni, deoarece Ucraina nu va accepta o astfel de variantă.
Firește că nu va accepta. Așa cum nu va accepta nici o altă variantă. În general, planul Ucrainei este departe de ceea ce își dorește Trump. Și constă în următoarele:
- cu ajutorul britanicilor (a) să nu permită Rusiei să avanseze prea departe și (b) să continue să folosească tactica „sângerării” prin atacuri lansate asupra teritoriului rus. Britanicii nu au negociat cu nimeni nici un fel de armistițiu.
- să lungească și să saboteze în fel și chip inițiativele americane în speranța (a) de a „trece perioada” Trump și (b) de a găsi în echipa lui aliați care să cânte după narațiunile și interesele ucrainene.
Nu sunt mulți candidați pentru acest rol: în alte circumstanțe ar fi putut fi vorba despre Secretarul de stat Rubio, dar deocamdată el îl ascultă fără să crâcneacă pe Trump. Consilierul pentru Securitate Națională Walz, numai că el nu figurează printre primii cinci cu putere de influență asupra lui Trump, mai ales după scandalul Signal. Kellog însă, se potrivește chiar foarte bine. Dacă povestea Reuters este adevărată, nu este de mirare că Kellogg este cel care discută despre posibilitățile de soluționare a conflictului, nu din punctul de vedere a ceea ce este acceptabil pentru Statele Unite și ce este acceptabil pentru Ucraina. Salut, Deepstate!
Witkoff este cu totul altceva: vechi tovarăș cu Trump, el știe bine ce vrea prietenul său șef și calibrează negocierile cu Rusia prin prisma intereselor „Americii lui Trump”.
Dar tocmai asta îi dăunează: Trump are atât de multă încredere în el, încât a „agățat” de Whitkoff trei probleme deodată, probleme-cheie pentru președintele SUA: Israel-Gaza, Rusia-Ucraina, iar acum Iran, pentru că la contactele cu iranienii din Oman, Witkoff este din nou principalul om. Din acest motiv, la Washington, Witkoff a dobândit deja porecla de ”envoy to everything”, adică „trimis special pentru tot”.
Chiar și susținătorii lui Witkoff de la Washington spun că echipa lui mică este „foarte energică, dar extrem de supraîncărcată”, deși este ajutată de o armată de diplomați și militari. Într-adevăr, nucleul echipei lui Witkoff este mic: adjunctul lui, Morgan Ortagus (42 de ani), șeful staff-ului, Juan Varela, și Arie Lightstone, care din 2017 până în 2021 a condus Institutul pentru Pace al Acordurilor Abraham.
Al doilea factor exploatat activ de oponenții lui Witkoff: Rusia și Iranul sunt negociatori dificili și duri. Cu toată perspicacitatea și experiența lui Witkoff, nici el, nici oamenii lui nu sunt capabili să discute în detaliu problemele complexe ale demarcației teritoriale și chestiunile legate de rachetele nucleare. Patosul acestor argumente, care îl atacă acum pe Trump din toate părțile, este unul singur: să înceteze în a face din Witokoff ”secretarul de stat din umbră” și să redea diplomația Departamentului de Stat. Merită amintit cum, la vremea lui, era înecat alt om de afaceri devenit secretat de stat – Rex Tillerson: nu este un diplomat, nu poate, nu înțelege… Adică vor continua să dea în Witkoff. Iar faptul că o astfel de campanie a început arată că sunt încă mulți oponenți ai normalizării relețiilor cu Rusia chiar la Washington.
