Aici sunt eu în prima zi de școală. Mai jos, ce cred despre dascăli, educație și situația actuală. Nu suntem îngeri Dacă miniștrii de la Finanțe și Muncă n-au găsit bani pentru dascăli, adică oamenii de la care avem pretenția să mobileze bine mințile copiilor noștri, înseamnă că nu i-au căutat unde trebuie. Nu poți să-ți întorci buzunarele pe dos și să spui „sunt goale”, atâta vreme cât plătești ditamai pensiile speciale sau indemnizații de mii de euro unor membri ai consiliilor de administrație de la companii ale statului – ca să dau doar două exemple, dar lista e tare lungă, afirmă pe facebook, primvicepreședinte al PNL.
CE MAI SUSTINE RAREȘ BOGDAN:
E drept că pensiile speciale suportate din bani publici pe lângă pensia cuvenită pe baza contribuțiilor ajunge anual la circa 1,5 miliarde de lei, deci n-ar acoperi necesarul pentru creșterea salariilor din educație la nivelul cerut de greviști. Dar nu le poți spune profesorilor asta, pentru că vor arăta către foști diplomați care au dormit pe ei în comunism sau au servit patria după cum se știe, iar acum își permit concedii exotice. Capra vecinului? Nici vorbă! Discutăm despre echitate, justiție socială, recunoașterea rolului pe care îl au dascălii. Iar viața lor, dincolo de salariul indecent de mic, nu s-a îmbunătățit, dimpotrivă. Întrebați orice profesor cât de greu este să stăpânești clasa, să-i convingi pe copii de importanța disciplinei, de pildă, când mulți dintre acești copii sunt hiperactivi, au surse de informare pe care părinții le controlează cu greu, surse nu întotdeauna adecvate dezvoltării creierului lor. E greu să-i ții în frâu. Tot mai greu. Am povestit într-o emisiune cum o profesoară de matematică extrem, extrem de dedicată meseriei, a venit în clasă și a constatat că nu are catedră, iar copiii i-au spus că au aruncat-o pe fereastră. „Iar dacă faci circ, mergi și tu după ea”… Da, este un caz extrem, este o excepție, dar doresc să subliniez ceva.
Am auzit că se pune problema ce se întâmplă cu copiii de clasa a XII-a dacă continuă greva, am văzut că sunt părinți care se gândesc că-și vor rata viitorul. Nu-l vor rata, fiți pe pace! Un copil acceptat într-o universitate de top din UE nu a tras un singur loz, viitorul îl așteaptă în continuare, căci mintea sa abia începe să descopere, iar viitorii profesori vor fi acolo să-l îndrume. Inteligența nu se oprește cu o grevă.
S-a mai vehiculat în spațiul public ideea că pentru cât muncesc, dascălii au destui bani. Or fi și din aceia care merg acasă după 3, 4 ore și uită ce meserie au! Uscături sunt peste tot! Dar cred că sunt excepții, cred că majoritatea sunt oameni care cred în vocația lor și, pe lângă orele petrecute la catedră, își continua activitatea acasă, citesc, fac fișe (așa era pe vremuri), caută cele mai adecvate metode de a ajunge în mintea copiilor, se documentează cum e la alții, se consultă între ei, consumă multă energie pentru că-și înțeleg rolul esențial în arhitectura unei națiuni. Și pe urmă, ce ne oprește să găsim un mod de a-i recompensa consistent doar pe cei cu adevărat valoroși, să desființăm ideea de om bătut în cuie, să tundem din materie cunoștințele arhaice ce trebuie memorate pentru note bune? Au fost dezbateri acum vreo 10-12 ani pe ideea ca directorii de școală să fie ca niște manageri, să semneze cu dascălii contracte pe durată determinată și să le prelungească în funcție de câteva criterii de bun simț, convenite cu părinții, primăria, ministerul.
Dacă dorim să analizăm problema, o putem întoarce pe toate fețele. Tot ce nu funcționează poate fi corectat. Deocamdată, însă, vorbim de calculele ministeriale, care nu bat. Dar eu știu ceva: imposibilul nu există! N-ai reușit? Continuă! Nu suntem îngeri, dar mai ales nu suntem deoarece nu ne-a trecut prin minte că am putea fi.
P.S. Profesorii par dispuși să accepte o dublare a primei de compensare salarială de la 1000 de lei la 2000 lei, plus o primă de carieră didactică mărita de la 1500 de lei la 2000/2500 de lei, adica 4.000/4.500 de lei pentru cei 280.000 plus 50.000 de profesori din România, plătibili în doua rate, în perioada 1 iunie – 31 decembrie 2023. Pentru cei care afirmă ca o astfel de modalitate de plată ar fi jignitoare, iată câteva exemple din Europa: Indemnizații aferente altor sarcini și responsabilități sunt în
Croația, Italia, Muntenegru, Lituania, Letonia, Norvegia. Indemnizații legate de calificări, pregătire și performanță – Franța, Croația, Muntenegru, Italia; Alocație aferentă condițiilor de predare în Franța; Alocații/plăți suplimentare/compensații financiare bazate pe alte criterii – Bulgaria, Franța, Croația, Polonia.
În aceste țări nu e jignitor, deci foarte probabil nici in România nu este. Sigur, profesorii mai cer GARANȚII, VOR ASIGURĂRI legate de Legea Salarizării Unitare (care trebuia finalizată de “ministrul bunicilor, străbunilor și seniorilor” încă de acum 6 luni), vor ca venitul minim brut al unui debutant să fie cuantumul venitului mediu actual, adica 6789 lei brut, undeva la 3900 de lei net. În România avem 18.000 de profesori debutanți. Sigur că modificarea grilei de salarizare pentru ei, care azi câștigă 2400/2600 de lei în mână, duce automat la modificarea grilei de salarizare pentru toate celelalte categorii în funcție de vechime etc. De ce se sperie Guvernul? Va spun eu! Nu de impactul din acest an, mai ales că pentru acest an putem spera și la obținerea a jumătate din suma totală din bani europeni!!. Ceea ce ii sperie pe cei de azi, dar mai ales pe cei ce vor veni odată cu“rotatia cadrelor”, este impactul bugetar pe 2024, care pare că ar duce spre 12/15 miliarde și ar crea o problemă cu ținta de deficit. Dar cine spune ca nu poate fi negociată, atâta timp cât există voință politică reală de rezolvare a grevei ce paralizează examenele și închiderea mediilor?
