de Bogdan Tiberiu Iacob, preluare Inpolitics
Vin vești terifiante dinspre noul Scornicești: dezvăluiri de insider din spitalul județean Sibiu prezintă povești specifice filmelor de groază, mai exact pacienți infectați cu Covid care sunt omorîți controlat, mai ceva decît în celebrul film Logan’s run. Dar să fie, oare, la mijloc doar o răbufnire de conștiință a unui cadru medical oripilat de crime, ori asistăm la o mare răfuială politică în interiorul guvernării, pe bani ori pe procente electorale, dacă nu cumva amîndouă?
Să recapitulăm faptele.
Zilele trecute, o publicație locală sibiană amorsează un scandal de proporții inimaginabile: un fost angajat susține, sub protecția anonimatului, că în secția ATI a spitalului județean pacienţii în stare gravă, cu COVID-19, sunt legaţi, sedaţi şi mor sufocaţi.
The horror…
Și totuși, oricît de grave sunt afirmațiile – cu atît mai mult cu cît ele sunt anonime – nu prea se explică rapiditatea, promptitudinea reacțiilor, mai ales că însuși ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu, declară că nu au mai existat informații similare din alte spitale.
Dar se grăbește să se declare profund îngrijorat de situație și trimite Corpul de control la Sibiu, iar vicepremierul Dan Barna, deputat de Sibiu, anunță, ritos: ”Lucrurile nu vor rămîne așa!”. Conducerea spitalului județean demarează, și ea, propria anchetă internă, la fel și DSP. Mai spectaculos, prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu, Ion Veştemean, anunță că a fost deja înregistrat un dosar penal pentru omor în cazul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu. Președintele Consiliului Județean Sibiu iese cu declarații publice și anunță anchete și măsuri, dar nu uită să puncteze că e un deranj cam mare după un singur articol de presă.
Absolut de acord, cum scriam mai sus.
Într-o țară ca România, e suspectă asemenea mobilizare de forțe după un singur articol cu surse anonime, indiferent de grozăvia dezvăluirilor.
Nu ar trebui să fie așa, dar este, de regulă.
Scandalul de la Sibiu se plasează, în consecință, în poziția de notabilă excepție.
Sunt suspecte, mai ales, reacțiile din mediul politic, mai precis dinspre USRPLUS, în urma dezvăluirilor făcute de o asistentă medicală. (Interesant de remarcat, USRPLUS și-a făcut anul trecut un titlu de glorie din înregimentarea politică a asistenților medicali, pagina sa de Facebook stînd mărturie. E același partid care a impus în programul de guvernare proiectul repatrierii a peste 300.000 de asistenți medicali și infirmiere din diaspora).
De ce oare se întîmplă asta?
Bani și procente electorale ar fi o explicație.
Să o luăm metodic și concis.
1) În 2016, ministrul de atunci al Sănătății, același de azi, Vlad Voiculescu, lansa către administrațiile teritoriale propuneri privind construcția de mari spitale.
A cam fost flituit de toți, cu excepția Sibiului.
Acolo, ideea a prins din zbor și s-a demarat în trombă aplicarea ei.
De la identificarea, în 2017, a celor 20 de hectare pe care se va construi, pînă la obținerea avizelor de tot felul. În februarie anul trecut s-a rezolvat cu studiul de fezabilitate și cu proiectul tehnic, iar în iulie ele au obținut votul consilierilor judeţeni. Despre preşedintele CJ Sibiu, liberala Daniela Cîmpean, mai aflam din presa vremii că a făcut presiuni la nivelul Guvernului şi a reuşit să-i aducă la Sibiu pe premierul Orban şi miniştrii Sănătăţii şi Fondurilor Europene pentru a-i face să semneze un acord pentru identificarea finanţării.
Zilele trecute, Cîmpean a anunțat într-o conferință de presă că doar autorizația de construcție mai trebuie obținută, în următoarele săptămîni și se începe construirea propriu zisă.
Pe baza unui proiect realizat de o asociere între o firmă românească și una slovenă.
Doar că asta nu prea s-a pupat cu planurile enunțate încă din 2016 de Voiculescu, cel care voia ca noile spitale din România să fie construite de firme străine ”cu mare experiență în domeniu”, iar presa vremii remarca o coincidență, aceea că ministrul se ocupase în trecut, la Viena, exact de asemenea constructori ”cu experiență”, precum VAMED – operatorul tehnic al AKH Viena. Guvernul României urma să facă licitaţii prin care să cheme firmele private la construcţia unei clădiri care va avea rol de spital. Statul ar urma să recepţioneze clădirea şi să-o plătească în rate lunare, timp de 30 de ani, firmei constructoare.
Spitalul județean Sibiu, care va costa, doar pe hîrtie – numai Dumnezeu știe la cît s-ar ridica în final costurile reale – peste 500 de milioane de euro, nu s-a încadrat în visurile lui Voiculescu.
Afacerea reală de la Sibiu e încă mult mai mare: mai mulţi investitori imobiliari au cumpărat rapid terenuri în zonă şi deja au început construirea de ansambluri de locuinţe, iar pe siteuri gen Publi24 apar anunțuri precum ”Vand teren intravilan situat in zona unde se va construi noul Spital Judetean Sibiu – 120.000 de euro”(vezi facsimil).
Este cea mai mare investiție post-decembristă din Sibiu, cea mai mare investiție medicală din România și primul spital public care se construiește după căderea comunismului.
Numai că e o afacere liberalo-fedegeristo-iohannistă, adică forțele politice care ”tutelează” zona, și nu include USRPLUS.
În campania pentru locale, spre exemplu, Raluca Turcan o plimba pe Daniela Cîmpean prin județ cu recomandarea de a fi votat omul de care depinde construirea spitalului.
Poate de aceea, oamenii lui Barna și Voiculescu au început să dea cu bățul prin gard.
Inclusiv lovind în actualul spital județean.
Unde, ce-i drept, s-au petrecut destule nereguli anul trecut, în pandemie, motiv pentru care DNA are deja deschis un dosar penal.
La finele anului, trecut, Corpul de control al ministerului sănătății a derulat o anchetă, după ce fosta manageră, Liliana Coldea, o apropiată a Danielei Cîmpean, a trebuit să își dea demisia cu scandal, la solicitarea Ralucăi Turcan. Interesant de punctat, însă, Turcan lăsase de înțeles că solicitarea ei ar fi venit în urma unor mari presiuni politice.
Ale cui?
Și de ce?
Ulterior, senatoarea Diana Șoșoacă a turnat gaz pe foc declarînd că excluderea sa din AUR a venit după ce solicitase audierea lui Turcan la Comisia pentru abuzuri a Senatului tocmai din cauza presiunilor făcute pentru demisia Lilianei Coldea.
După finalizare, ce să vezi, raportul corpului a fost secretizat.
Nu se făcea, probabil, ca românii să afle ce nereguli se produceau în spitalul din orașul de suflet al președintelui Iohannis și păstorit de tandemul PNL-FDGR.
În ianuarie, însă, surpriză: noul vicepremier Dan Barna anunță printre priorități desecretizarea raportului.
Cîteva săptămîni mai tîrziu, raportul corpului de control era desecretizat într-o formulă originală, prin intermediul filialei USR PLUS Sibiu, care făcuse publice concluziile, arătînd că fosta directoare a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Sibiu a dat dovadă de „management defectuos”, cu paturi la ATI care existau doar pe hîrtie, cu angajări ilegale șamd.
Nu e exclus, deci, ca oamenii USRPLUS să fie deranjați de faptul că spitalul județean Sibiu a intrat în linie dreaptă pe alt traseu – inclusiv financiar – decît cel scontat inițial. Dacă modelul Sibiu ar face prozeliți s-ar cam alege praful de planurile de acum cinci ani ale lui Vlad Voiculescu. Și chiar face, dovadă că, anul trecut, Marian Oprișan, încă președinte al CJ Vrancea, antamase aceeași asociere de firme de la Sibiu pentru un spital județean în județul său, amenințînd chiar că se leagă cu lanțuri de guvern dacă e împiedicat. Nu a mai apucat, pierzînd alegerile locale din toamnă.
Să fie oare – doar ne întrebăm – vreo legătură ocultă între USRPLUS, partid solid reprezentat în Sibiu, și dezvăluirile explozive ale asistentei de la spitalul județean? Dezvăluiri care apar aproape concomitent cu anunțul oficial privind iminenta începere a lucrărilor la noul mega-spital din Sibiu?
2) Pe de altă parte, meciul dintre USRPLUS și PNL dă semne că se desfășoară și pe alte coordonate decît cele financiare. Unele, să le zicem, electorale.
În timp ce USRPLUS, prin Vlad Voiculescu, face publice, în premieră absolută, situația testelor județene pe Covid, PNL, prin premierul Florin Cîțu, se opune categoric și trimite Corpul de control să ancheteze publicarea datelor.
De ceva vreme, Voiculescu se străduiește vizibil să prezinte o situație a infectărilor mult mai aspră decît cea din cifrele oficiale. Încă din decembrie el anunța că a discutat cu primarul general posibilitatea carantinării Bucureștiului, anunțînd că secțiile ATI din Capitală sunt pline, iar cifrele comunicate oficial în județul Ilfov, privind numărul de bolnavi de covid, ar ridica semne de întrebare.
De ce se chinuie USRPLUS să zugrăvească un peisaj apocaliptic pandemiei și acuză autoritățile că minimalizează controlat cifrele?
Un răspuns simplu ar fi că alegerile au demonstrat deja că partidul care decontează restricțiile este PNL. Tapajul făcut acum de Voiculescu, Barna & comp va împinge partea liberală a guvernării să impună restricții cît mai aspre în perioada următoare, care include, timp de cca.o lună, Paștele catolico-protestant, Paștele Ortodox și Ramadamul musulman.
Restricții care se vor sparge în capul lui Cîțu, Arafat, Orban.
Bani și puncte electorale, mize majore în războiul useristo-penelist în derulare.
Eterna poveste mioritică de ”succes”.
- Advertisement -
