AcasăhighlightRadu Ioanid, director la Muzeul Holocaustului din SUA, atac la Pleșu și...

Radu Ioanid, director la Muzeul Holocaustului din SUA, atac la Pleșu și Academia Română în scandalul legii antilegionari

-

Pornind de la un interviu al fizicianului Basarab Nicolescu (Cazul Vintilă Horia „Criminal de război?“ Adevărul, Bloguri, 20 ianuarie 2016) care încearcă să-l disculpe pe Vintilă Horia, domnul Andrei Pleşu emite din nou o serie de critici la adresa legii 217/2015 şi a Institutului „Elie Wiesel“, scrie Radu Ioanid, director la Muzeul Holocaustului din Washington D.C în ziarul Adevărul.

Radu Ioanid îl acuză pe Basarab Nicolescu că  reia, fără reţinere, tema antisemită a propagandei regimurilor Carol al II-lea şi Antonescu şi justifică antisemitismul lui Vintilă Horia, afirmând că „este un fapt“ că, aşa cum scria Vintilă Horia, „evreii… au asasinat ofiţeri români la intrarea în Basarabia“.

Cazul juridic a lui Vintilă Horia este şi el simplu. El este autorul unei serii largi de articole antidemocratice, pronaziste, profasciste şi antisemite care au justificat războaiele de agresiune şi crimele în masă, care au avut loc la nivel naţional şi european, publicate în revista fascistă „Sfarmă-Piatră“ între 1937 şi 1941, afirmă Radu Ioanid.

Vintilă Horia rămâne condamnat pentru crime de război. Legea 217/ 2015 este clară: conform ei nu se pot ridica pe terenuri publice monumente sau plăci memoriale care onorează memoria unor asfel de persoane şi nu se poate face asfel cultul lor. Alta este situaţia lui Nichifor Crainic, autor al doctrinei statului etnocratic şi al antisemitismului fascist românesc, fost ideolog de frunte al LANC/PNC şi ministru al propagandei în timpul guvernării Ion Antonescu, achitat în 1995 de justiţia post comunistă română. În ciuda plamaresului său oribil, el nu intră deci sub incidenţa Legii 217/2015. În legătură cu Crainic, domnul Pleşu a gafat descriindu-l ca pe „un bătrânel cumsecade, în pijama, fără «iradierea extremistă» la care … mă aşteptam“ (Andrei Pleşu, „Mărturii pentru cercetări viitoare“, Adevărul, Bloguri, 10 august 2015). Ce s-ar fi întâmplat dacă domnul Alexandru Florian l-ar fi descris la fel pe Leonte Răutu, mizerabilul tartor cultural şi ideologic al României comuniste? Nu l-ar fi spălat nici şapte ape…. mai spune directorul Muzeul Holocaustului.

Sunt însă în profund dezacord cu propunerea domnului Adrei Pleşu conform căreia „este urgentă reconsiderarea riguroasă a deciziilor luate de Tribunalele Poporului de la mijlocul anilor ’40“ de către „Ministerul Justiţiei“ (Andrei Pleşu, „Greşeală, vina justiţie“, Adevărul, Bloguri, 1 februarie 2016). I-aş sugera domnului Pleşu ca, înainte să facă asfel de propuneri, să citească dezbaterile proceselor instrumentate de tribunalele respective şi, mai ales, probele documentare administrate de acestea. I-aş mai sugera să citească excepţionala teză de doctorat a domnului Andrei Muraru care analizează în detaliu activităţile tribunalor care s-au ocupat de criminalii de război din România, cu toate defectele şi meritele lor, precizează Ioanid.

Radu Ioanid mai afirmă că în România Tribunalele Poporului au funcţionat doar în intervalul 1945-1948, iar fapte circumscrise crimelor de război şi crimelor împotriva păcii şi umanităţii au continuat să fie judecate de cabinete speciale pană în 1955. În schimb, Tribunalele Populare, în care au funcţionat „asesorii populari“, pe care îi aminteşte domnul Pleşu, nu au nicio legătură cu instanţele speciale evocate mai sus. Instanţele populare sunt o creaţie a justiţiei comuniste „de clasă“ şi au fost înfiinţate începând cu 1948. Aşadar, nu asesorii populari au pronunţat condamnări pentru infracţiuni contra umanitătii sau circumscrise acestora.

Dacă domnul Andrei Pleşu doreşte, aşa cum sugerează o dezbatere pe tema intelectualilor rămăşi condamnaţi pentru crime de război sau chiar a tuturor celor care intră în această categorie, este bineînţeles liber să participe la ea. Nu îl văd însă bine în compania Academiei Române cu care Domnia sa ar dori să se asocieze în acest sens, în a cărei aulă se neagă deschis Holocaustul în România, care neagă caracterul fascist al Mişcării Legionare, care a încercat să-i ridice bust lui N.C. Paulescu la Paris şi care a militat pentru menţinerea nepeiorativă a termenilor de „jidan“ şi „ţigan“ în DEX, mai susține Ioanid.

- Advertisment -

Must Read

VIDEO/Norvegia are clip cu Moș Crăciun gay

0
Clip publicitar șocant al Poștei norvegiene. Clipul publicitar realizat de „Posten” stârnește numeroase discuții. Pentru că noua reclamă îl arată pe Moș Crăciun care...