spot_img
19.5 C
București
luni, august 15, 2022
AcasăAnalizeRadio France Internationale: O nouă “axă”: București-Varșovia-Washington

Radio France Internationale: O nouă “axă”: București-Varșovia-Washington

-

UN COMENTARIU RADIO FRANCE INTERNATIONALE DE ELIZA FRÂNCU:

Subiectele de discuție cu premierul vor fi aceleași cu cele avute cu președintele polonez, Bronislaw Komorowski: cooperare în materie de securitate și pe plan economic, mai ales în interiorul Uniunii Europene. Premierul Ewa Kopacz a avut o poziție extrem de dură la adresa Rusiei acum două zile. A explicat că Europa se confruntă cu cea mai mare criză de după sfârșitul Războiului Rece. De asemenea, guvernul polonez s-a declarat sceptic cu privire la declarațiile de creare a unei armate europene și a decis rapid că va rechema rezerviștii și pe toți cei care au făcut armata, de teama unei agresiuni rusești. Tot pentru a-și întări apărarea în fața Rusiei, Polonia a decis recent să cumpere rachete cu rază lungă de acțiune.

Concluzia după întâlnirile de ieri este însă că relația cu Polonia este de acum o prioritate și că Bucureștiul și Varșovia trebuie să lucreze mai mult împreună. În primul rând în materie de securitate din pricina pericolului reprezentat de Rusia, cooperare care va fi cumva sub umbrela Statelor Unite. Apoi, e vorba de cooperarea în cadrul Uniunii Europene, pe proiecte concrete, economice, cum e de pildă cu Planul de Investiții pentru Europa, propus deja de Comisia Europeană și pentru care România și Polonia ar putea trage în aceeași direcție, pentru o alocare echitabilă a fondurilor.

Ce conține declarația semnată?

Pentru a impulsiona parteneriatul cu Polonia, vor exista două reuniuni, poate și din perspectiva faptului că sunt multe de pus la punct până la summitul NATO de anul viitor, care va fi găzduit chiar de Polonia. Până atunci însă, tot la Varșovia va exista o întâlnire a trei președinți, cel polonez, cel român și cel ucrainean. Reuniunea de care vorbim a fost anunțată de președintele Bronislaw Komorowski și se va discuta evident despre ce e de făcut dacă acordul de la Minsk nu va fi respectat, iar la acest capitol liderul polonez s-a arătat oarecum sceptic. Se va discuta și despre coordonarea dintre România și Polonia pe linie NATO, mai ales după instalarea noilor comandamente ale NATO în ambele state, ce oricum trebuie să fie interconectate.

O a doua  întâlnire a fost anunțată de președintele Klaus Iohannis. O întâlnire a liderilor regionali ce va avea loc la București, în toamnă, dar data exacta rămâne de stabilit.

În ce privește declarația așa-numită de” impulsionare a parteneriatului strategic”, o mare parte din ea este direct sau indirect legată de parteneriatul pe care Polonia și România îl au (fiecare) cu Statele Unite. Cele două state pledează pentru consolidarea legăturii transatlantice, între UE și Statele Unite.

“Polonia şi România susțin şi vor acţiona consecvent pentru întărirea flancului estic al Alianţei prin ansamblul mijloacelor de care NATO dispune sau pe care le va crea. De asemenea, vor cere în  continuare în cadrul NATO o prezenţă aliată robustă, credibilă şi sustenabilă pe teritoriile lor, precum şi în plan regional”, se arată în document.

Fiecare își va dezvoltat de asemenea parteneriatul cu Washingtonul. În domeniul securităţii, cele două ţări vor urmări, printre altele: asigurarea unei prezenţe relevante – acesta e termenul folosit în documentul semnat – a forţelor americane pe propriile teritorii, o contribuţie optimă la dezvoltarea proiectului sistemului de apărare antirachetă în Europa, participarea la misiuni şi exerciţii comune.

La fel de interesant, și Bucureștiul și Varșovia vor solicita în cadrul Uniunii Europene să se finalizeze cât mai repede negocierile pentru acordul de liber schimb cu Statele Unite.
Pentru a merge ușor această sincronizare, într-o primă instanță, se va crea un mecanism de consultare permanentă la nivelul Administrațiilor Prezidențiale din Polonia și România. Va exista deci un fir roșu cu Varșovia. Rămâne de văzut cum vor fi puse în aplicare toate aceste intenții.

Întâlnire și cu diaspora din Polonia

Liderul de la Cotroceni a avut grijă să vorbească cu mulți dintre ei, să le strângă mâinile, în cele din urmă, cea mai mare parte din diaspora l-a votat la prezidențiale. Înainte de baia de mulțime de la finalul evenimentului de la ambasadă, Iohannis le-a promis acestora că autoritățile de la București se vor asigura că drepturile lor de cetățeni europeni le sunt protejate.

După ani de dezamăgiri vom construi o Românie din care să nu mai plecăm, le-a mai spus Klaus Iohannis românilor strânși la ambasadă, circa 80. După aceea, în discuțiile față în față cu românii de după discurs, președintele a mai promis unui membru al diasporei că speră ca în primul său an de mandat, România să intre în Spațiul Schengen.

„După ani de dezamăgiri și nereușite, vă spun astăzi cu toată sinceritatea că vom putea construi împreună acea Românie pe care ne-o dorim — un loc în care ne vom bucura să trăim, din care nu vom mai fi tentați să plecăm și la care dumneavoastră vă veți putea întoarce cu inima deschisă. Oricâte eforturi și sacrificii ar cere, vom reuși, cu viziune, calm și răbdare, să clădim o societate românească în care să primeze valorile democratice, încrederea în instituții și în statul de drept, toleranță, respectul pentru muncă, educație, cultură. Această reconstrucție a început deja. Am pornit procesul deloc simplu, dar necesar, de schimbare a modului în care arăta politica românească și de reformare a instituțiilor politice. Fără îndoială, la acest capitol un aspect esențial îl reprezintă asigurarea condițiilor pentru participarea la vot a românilor din diaspora”, a declarat Iohannis, în discursul susținut la Ambasada României din Varșovia.

Klaus Iohannis le-a spus reprezentanților diasporei din Polonia că vrea să afle toate problemele cu care se confruntă românii care locuiesc în afara țării. „Vreau ca glasul dumneavoastră să se facă auzit, vreau să știu care sunt problemele cu care se confruntă comunitățile de români din diaspora. Și îmi doresc ca, în urma consolidării parteneriatelor externe ale României, să existe beneficii concrete: un spațiu mai sigur și mai multe oportunități pentru toți”, a spus șeful statului. Vreau ca toți românii să fie bine reprezentați peste hotare, iar între autorități și cetățeni să existe o relație bazată pe respect. Este rolul autorităților să se asigure că drepturile și libertățile românilor, ca cetățeni europeni, sunt protejate, dar și să vină în sprijinul lor. Cred că, indiferent din ce motiv sau de cât timp sunt plecați, pentru românii din străinătate sentimentul apartenenței la o națiune și identitatea profundă nu se pierd niciodată. Este datoria noastră, a celor de acasă, să cultivăm acest sentiment și să vă susținem în afirmarea propriei identități spirituale și culturale „, a mai spus șeful statului.

spot_img
- Advertisment -spot_img

Must Read

Asasinarea lui Abe și secta lui Moon din guvernul japonez

0
Premierul japonez Fumio Kishida va remania miercuri guvernul pe care îl conduce ţinând cont de legăturile politicienilor cu Biserica Unificării, o grupare controversată, de...