Republica Moldova este privită acum la Bruxelles mai ales din perspectiva umanitară a războiului din Ucraina. I se recunosc Chișinăului meritele de a fi primit refugiați cu toate că nu avea mijloacele materiale s-o facă. Ambiția veche a Moldovei de a deveni stat membru al UE este și ea recunoscută. Ca și Ucraina, și Moldova și-a depus cererea oficială de aderare la UE la începutul lunii martie. In 5 mai, Parlamentul European a votat o rezoluție care cere acordarea statului de țară candidată pentru Moldova. Dar cel puțin trei state membre, printre care Germania și Olanda, se opun acestui pas atât cât privește Ucraina cât și Moldova. De aceea, încercând o cale de mijloc, președintele francez Emmanuel Macron propunea recent crearea unei noi entități politice care să asocieze aceste țări Uniunii Europene fără a le acorda calitate de membru, spune într-un comentariu Radio France Internaționale după vizita președintei moldovence Maia Sandu la Bruxelles.
Propunerea aceasta a rămas fără ecou întrucât o astfel de structură există deja, este vorba despre Parteneriatul Oriental. Maia Sandu a pledat în fața Parlamentului European pentru neutralitatea țării sale și pentru aderare europeană – „singura opțiune strategică pentru a rămâne parte a lumii libere”.„Nu căutăm concesii sau scurtături pe această cale”, a mai spus ea subliniind că Moldova ar trebui primită pe merit. Dar Moldova este percepută încă ca fiind o țară instabilă politic și economic vorbind fără a mai vorbi de faptul că însăși sărăcia cu care se confruntă nu o face eligibilă pentru aderare europeană. Moldova se bucură acum de un nou val de simpatie europeană doar în contextul agresiunii suferită de Ucraina. In afara României care i-a susținut mereu ambiția europeană, Republica Moldova nu a suscitat niciodată un adevărat interes european, mai spune RFI.
