Guvernul a anunțat că va plăti firmelor afectate de criza pandemiei de coronavirus, care își trimit angajații în șomaj tehnic, o parte din banii pentru salarii. Firmele au însă o alegere dificilă: guvernul ajută cu bani doar până la un anumit nivel salarial, restul trebuie suportat tot de firme. Măsura anunțată de premierul Ludovic Orban, de a sprijini cu bani din fondul de șomaj firmele afectate de criza actuală, care aleg să nu își concedieze angajații, ci doar să le suspende contractele și să îi mențină în șomaj tehnic, este un cuțit cu două tăișuri: ajutorul guvernamental se ridică doar la 75% din salariul mediu brut pe economie, restul trebuie să suporte angajatorii, transmite Radio Europa Liberă.
RELATAREA RADIO EUROPA LIBERĂ:
În ianuarie 2020, salariul mediu brut pe economie a fost de 5.225 de lei pe lună, conform Institutului Național de Statistică, adică un salariu net (în mână) de 3.056 lei.
Așadar, pentru salariații care câștigă mai mult de 3.918 lei brut pe lună (adică 2.291 de lei în mână) și care sunt trimiși în șomaj tehnic, angajatorii sunt obligați să suporte diferența, până la 75% din salariul brut total al angajatului, așa cum spune Codul Muncii.
Angajatorii din România sunt puși acum în fața unei alegeri dure, pentru a nu intra în colaps financiar, din cauza măsurilor impuse de starea de urgență anti-coronavirus, explică pentru Europa Liberă analistul economic Adrian Bența:
„În acest moment, sunt zeci de mii de angajatori care trebuie să ia o decizie: concediază sau nu oamenii? Reacția lor va fi astfel: dacă nu se mișcă guvernul rapid, se mișcă mediul privat. Vor pune oamenii pe liber”.
Șomajul tehnic este o prevedere a Codului Muncii, valabilă și fără legătură cu starea de urgență prin care trece România. Articolul 53 din lege spune că „pe durata reducerii și/sau a întreruperii temporare a activității, salariații (…) beneficiază de o indemnizație, plătită din fondul de salarii, ce nu poate fi mai mică de 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat”.
Cu alte cuvinte, dacă alege să-și trimită angajații în șomaj tehnic, un anagajator se obligă să le acopere 75% din salariu.
Guvernul preia o parte din această povară și va acoperi o parte din aceste sume de la fondul de șomaj al statului. Dar numai până la nivelul de 75% din salariul mediu brut pe economie, nu până la nivelul întregului salariu al unui angajat, după cum reiese din declarațiile premierului Ludovic Orban.
Bogdan Hossu, liderul confederației sindicale Cartel Alfa, a explicat pentru Europa Liberă că orice firmă care intră în mecanismul de șomaj tehnic este obligată să suporte plata parțială a salariilor angajaților: „Orice firmă poate face acest lucru, să își bage salariații în șomaj tehnic, conform Codului Muncii în vigoare. Acum, statul vine cu un mecanism de sprijinire, prin care îi returnează angajatorului 75% din salariul mediu pe economie. Adică dacă în compania respectivă sunt salarii mai mari, diferența dintre 75% din salariul mediu pe economie și 75% din salariul pe care îl dă va trebui acoperită de angajator. Este o obligație, Codul Muncii prevede obligația ca în șomaj tehnic să se asigure minimum 75% din salariu”.
Mecanismul exact prin care angajatorii vor primi ajutorul de la guvern va fi stabilit de ordonanța de urgență, care la ora publicării acestui articol nu apăruse încă în Monitorul Oficial. Există însă un mare pericol, explică pentru Europa Liberă analistul Adrian Bența:
„Dacă se merge pe procedura ca angajatorul să dea mai întâi banii la salariat, apoi el își va recupera banii de la stat, din fondul de șomaj, atunci se vor închide sute de mii de firme, pentru că statul român își plătește datoriile cu foarte mare întârziere. Pe termen scurt pare un mic paleativ, dar dacă se ajunge la întârzieri care depășesc mai mult de 30 de zile, atunci multe firme vor închide. Măsura este bună, dar trebuie să fie și aplicată eficient și rapid”.
Bogdan Hossu susține că mecanismul va funcționa în sensul că angajatorii își plătesc oamenii, apoi vor primi banii de la stat, ceea ce favorizează ipoteza analistului Adrian Bența, că se va ajunge la blocaje dacă statul se împiedică în birocrație. „Angajatorii plătesc ei ajutorul de șomaj, iar la începutul lunii următoare după plată, în baza unr documente care demonstrează că a plătit sumele respective, primesc în termen de 20 de zile dacă țin bine minte, acei bani de sprijin de la Guvernul României”, explică Bogdan Hossu.
Guvernul împarte firmele în două. Cine se califică la ajutor de stat?
Premierul Ludovic Orban a explicat joi dimineață cum va funcționa mecanismul de ajutor pentru firmele care aleg șomajul tehnic pentru angajații lor. Guvernul urmează să plătească din bugetul Ministerului Muncii, prin intermediul Agenției Naționale de Ocupare a Forței de Muncă (ANOFM), de la bugetul de șomaj, „75% din salariul brut, cât este, practic, indemnizația lunară pentru perioada de șomaj tehnic, dar nu mai mult de 75% din salariul mediu brut”.
De această schemă se vor bucura două categorii de firme, a explicat Ludovic Orban. Prima este cea a firmelor afectate direct de „măsurile restrictive care au fost dispuse de autorități în situația de urgență. Dau exemplu hoteluri, restaurante, cafenele, instituții de spectacole, prin suspendarea activității pe perioada situației de urgență”, a spus premierul. Aici, sunt incluse deci firmele care și-au întrerupt total sau parțial activitatea, ca urmare directă a măsurilor impuse de autorități (o listă exactă a codurilor CAEN trebuie să fie publicată în OUG).
A doua categorie de firme, a explicat Ludovic Orban, este cea afectată indirect de criză. Acestea trebuie să facă dovada că cifra de afaceri li s-a redus cu minimum 25%, pentru a putea beneficia de ajutorul pentru șomaj tehnic.
„Pentru a putea beneficia de această plată pentru salariații pe care nu își mai pot permite să îi plătească, ca urmare a afectării activității, companiile vor trebui să depună o declarație pe proprie răspundere, iar condiția de acordare este să li se fi redus veniturile, să le fi scăzut cifra de afaceri cu un procent de minim 25%”, a spus premierul.
Orban a mai explicat că Guvernul a ales să nu dea banii direct companiilor, ca ajutor, ci prin acest mecanism care implică șomajul tehnic, pentru că altfel exista riscul ca firmele să își oblige angajații să vină la muncă, în această perioadă de izolare masivă în fața pandemiei de coronavirus.
„Dacă am fi ales măsura activă de a susţine plata salariului într-un procent, printr-o măsură activă din bugetul fondului de șomaj, am fi instituit obligația acestor angajați de a se duce la muncă, de a intra în contact”, a spus Orban.
