Klaus Iohannis nu a demonstrat până acum că „PSD se luptă să dea Ardealul ungurilor” și nici că șeful social-democraților, Marcel Ciolacu, ar fi primit vreo „promisiune” de la Viktor Orban, se spune într-un comentariu Radio Europa Liberă.
COMENTARIUL RADIO EUROPA LIBERĂ:
Poate că, în virtutea funcției pe care o are, serviciile secrete i-au transmis informații serioase, din care să rezulte că Ungaria pune la cale un rapt teritorial.
Cu sau fără date veridice, Klaus Iohannis a devenit primul președinte în funcție din UE și NATO care îl acuză pe șeful unui guvern dintr-o țară vecină de revizionism și iredentism.
Serviciile secrete autohtone se ocupă constant și în mod tradițional de tot ceea ce se întâmplă în secuime. Din 1990 încoace, „pericolul maghiar” a devenit o permanență în rapoartele anuale ale SRI și în retorica politicienilor, indiferent de culoarea lor. În ultimul document al SRI prezentat Parlamentului, Raportul pe anul 2014, la capitolul contraspionaj se menționează „consolidarea controlului asupra comunităţilor conaţionale de pe teritoriul autohton” și „fructificarea unor potenţiale oportunităţi de afaceri pentru agenţi economici conaţionali”, din care se subânțelege că ar fi vorba despre unguri. La capitolul Apărarea Constituției, Raportul notează pericolul discursului pro-autonomist, internaţionalizarea „politicii anti-maghiare” și „reliefarea agresivă a specificităţii etno-culturale „secuieşti”. Serviciul Român de Informații are aceeași abordare, ca în primul său Raport, care datează din 1994 și în care pericolul manifestărilor cu „caracter anticonstituţional” ale unor cetăţeni români de naţionalitate maghiară „s-au datorat în cea mai mare parte propagandei antiromâneşti, incitărilor revizioniste şi sprijinului direct din exterior”.
De altfel, chiar pentru înființarea Serviciului Român de Informații a fost folosit, dacă nu cumva chiar creat, conflictul interetnic de la Târgu Mureș , în care și-au pierdut viața 5 persoane și aproape 300 au fost rănite. Nu există dovezi privitoare la provocările care au avut loc atunci, dar unul dintre procurorii care a lucrat la caz a spus că „a fost o manipulare a populației”, deși nu au putut fi găsiți instigatorii.
Pe 24 ianuarie 1995, președintele de atunci al țării, Ion Iliescu, spunea referindu-se la Ungaria, dar fără să o numească explicit, că „orice acțiuni de separatism și de subminare a unității statului român vor fi respinse cu hotărâre”. Nu existau nici atunci, cum probabil nu există nici acum, niciun fel amenințări explicite, dar era perioada în care România tergiversa încheierea tratatului cu Ungaria (NATO cere tuturor candidaților să aibă tratate politice de bază cu toți vecinii) fiindcă refuza să facă referire în document la o recomandare a Consiliului Europei, privitoare la drepturile minorităților . Tratatul a fost încheiat, în cele din urmă, în 1996, iar Ungaria a fost invitată în NATO în 1997, cu cinci ani înaintea României.
Nu e clar dacă președintele Klaus Iohannis vorbește despre pericolul în care s-ar afla Ardealul fiindcă a fost alarmat de rapoartele secrete, sau pentru că este sfătuit în acest fel de consilierii săi politici.
Poate că șeful statului s-a folosit de retorica naționaliștilor anilor 90 doar pentru a pune la colț PSD și a da șah mat alianței conjuncturale dintre social-democrați și UDMR, alianță care în ultimii 15 ani și-a dovedit eficacitatea. De acum încolo, orice parteneriat între cele două formațiuni se va dovedi periculos pentru PSD, ca nu cumva electoratul său să creadă că partidul vrea să vândă Ardealul ungurilor. Klaus Iohannis a lovit în cel mai vulnerabil punct amiciția PSD-UDMR.
Pe fondul scăderii liberalilor cu peste 10% în sondaje în ultimele trei luni, Klaus Iohannis a dat o lovitură politică principalului adversar al PNL, dând vina pe social-democrați, care conduc Camera Deputaților prin Marcel Ciolacu, că ar fi lăsat intenționat să treacă tacit legea privind Autonomia Ținutului Secuiesc, care a căzut la vot în Senat. Discursul prezidențial nu se bazează pe o demonstrație clară, fiindcă niciun alt partid nu a semnalat pericolul adoptării acestei legi și nici chiar președinția nu a intervenit, deși procesul legislativ e transparent.
Folosirea politicii externe în jocurile interne este însă periculoasă. Apelează la această metodă în special populiștii, liderii iliberali ca Viktor Orban, sau extremiștii.
