Radio Europa Liberă: Poate bloca Ungaria căile de acces ale României spre Occident? De ce nu face Bucureștiul nimic

0
111

România nu crede că ar trebui să negocieze un acord special pentru trecerea frontierei româno-ungare în situații excepționale, după cum ne-au explicat surse diplomatice. Bucureștiul este de părere că e acoperitoare în acest sens legislația Uniunii Europene. Budapesta și-a demonstrat însă suveranitatea și și-a închis din nou granițele pentru a-și proteja teritoriul de coronavirus. Astă primăvară a fost necesară intervenția liderului UDMR, Kelemen Hunor și a ministrului de Externe, Bogdan Aurescu, pentru menținerea în condiții oricum complicate a unui culoar de transport. Cu toate acestea, Bucureștiul nu este interesat de un acord care să rezolve lucrurile pe termen lung, se spune într-un comentariu Radio Europa Liberă.

COMENTARIUL RADIO EUROPA LIBERĂ:

Legătura României cu Occidentul se face mai ales prin Ungaria, iar în situații de criză, ca actuala pandemie, sau chiar în alte cazuri complicate, care ar putea presupune blocarea granițelor, Bucureștiul ar avea nevoie o soluție pentru a păstra permanent deschise frontierele sale spre Vest. În schimb, Budapesta pare dispusă la o astfel de soluție, după cum a sugerat pentru Europa Liberă, Barabás T. János, de la Institutul pentru Afaceri Externe și Comerț, care funcționează în subordinea diplomației de la Budapesta.

Spre deosebire de cetățenii statelor din Grupul de la Vișegrad, care pot să-și facă inclusiv vacanțe în Ungaria, românii pot doar tranzita această țară. Sunt afectați însă și ceilalți europeni, inclusiv cei care vin din Spațiul Schengen, de aceea Comisia Europeană a atenţionat guvernul din Ungaria că încalcă Acordul de Liberă Circulație, la care România nu este încă parte.

Ungaria şi-a închis marţi granițele pentru cetăţenii străini, dar a anunţat excepţii pentru turiştii din Cehia, Slovacia şi Polonia, țări care împreună cu Ungaria formează V4 sau Grupul de la Vișegrad și care au nevoie de un test negativ făcut în ultimele cinci zile pentru a intra în țară.

Austria și Slovenia, state care au granițe comune cu Ungaria, au protestat deja precizând că închiderea frontierelor nu reprezintă o soluție împotriva creșterii numărului de infectări cu noul coronavirus. Belgia, deși mai îndepărtată și fără relații directe cu Ungaria, a ripostat ferm cu includerea maghiarilor pe lista roșie a celor care nu sunt primiți fără carantină de către belgieni.

România a primit vestea fără să-și manifeste nemulțumirea. Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, ne-prevenit că a vorbit cu omologul său maghiar despre impactul închiderii frontierei ungare asupra cetățenilor români:

„În cadrul discuției a fost obținută confirmarea, din partea ministrului Péter Szijjártó, că tranzitul cetățenilor români prin Ungaria, respectiv accesul cetățenilor români – lucrători transfrontalieri nu vor fi afectate. Astfel, conform oficialului ungar, tranzitarea teritoriului Ungariei va fi permisă în continuare în aceleași condiții și se va face prin aceleași puncte de trecere ale frontierei și pe aceleași culoare rutiere stabilite. A arătat că regulile preconizat a fi schimbate se referă la intrarea în Ungaria ca destinație finală a călătoriei.”

România consideră că nu are nevoie de un instrument suplimentar în relația ei cu Ungaria și că regulile europene ar trebui să primeze, chiar și în situațiile de criză, cum este aceasta determinată de pandemia de coronavirus.

Barabás T. János de la Institutul pentru Afaceri Externe și Comerț, care funcționează în subordinea ministerului de Externe de la Budapesta este însă de părere că

„legislația UE în acest domeniu nu prevede situațiile excepționale”, iar directivele europene prezintă „doar idei generale despre funcționarea granițelor” și de aceea acest lucru „trebuie clarificat bilateral”.

În relația sa cu România, guvernul ungar este „frustrat”, după cum spune Barabás T. János, pentru că „partea română nu prea dorește contacte la nivel înalt”, cu toate că „există o mulțime de teme nediscutate de cele două țări, chestiuni care nu sunt de natură etnică” și care țin de „economie, ecologie sau infrastructură”.

De asemenea, gazoductul dintre cele două țări nu a fost încă finalizat, din cauza tergiversărilor din România: „această absență face ca România să nu fie interconectată cu restul UE în ceea ce privește gazul”.

Reprezentantul Institutului care furnizează analize Ministerului de Externe de la Budapesta crede că între România și Ungaria „ar fi foarte util să avem un tratat care să spună clar și specific în ce condiții și ce poate fi făcut pe graniță. Așa ar fi normal și civilizat”.

Barabás T. János ne-a mai spus că partea maghiară este deranjată de „impertinența ministerului român de Externe”, amintind despre o declarație mai veche a actualului șef al diplomației române, Bogdan Aurescu. În 2015, Aurescu a vorbit la o întâlnire cu omologul său olandez despre „autismul” Ungariei, atunci când a anunțat strategia ridicării de garduri care să oprească migrația la porțile sale.

Specialistul maghiar crede că un acord special între România și Ungaria ar putea fi pregătit de experți relativ repede, iar o întâlnire la nivel înalt ar putea dezvolta un proiect comun:

„Ar fi necesar un acord bilateral, dar până acum partea română nu a vrut să se întâlnească cu partea maghiară. Pe de altă parte și Budapesta ar trebui să facă pași spre partea română. Pe scurt, ambele părți ar fi bine să facă unele compromisuri și să se apropie”.

România a refuzat de mai multe ori să se asocieze cu Ungaria, alimentând cumva nemulțumirile diplomaților maghiari, care au încercat în ultimii ani să negocieze în câteva rânduri întâlniri între Viktor Orban și Klaus Iohannis.