Radio Europa Liberă: Pedofilii și violatorii Guvernului Orban

Sesizarea CCR de către Guvern a legii care făcea imposibilă scăparea de închisoare a pedofilior și a violatorilor nu doar a amânat intrarea ei în vigoare, însă poate arunca în aer un demers în care se înregistrase consens politic, transmite Radio Europa Liberă.

ANALIZA RADIO EUROPA LIBERĂ:

Guvernul condus de Ludovic Orban a inițiat judecarea la Curtea Constituțională a unei legi care aștepta promulgarea. Este vorba despre mai multe modificări ale Codului penal care au impus pedepse mai mari cu închisoarea pentru viol în general și pentru agresiunile sexuale asupra minorilor sau traficul de minori, inclusiv pentru actele sexuale dintre majori și cei care au între 14-16 ani.

Legea a fost inițiată de Oana Bîzgan, deputată independentă, la care s-au aliat senatoarea liberală Iulia Scântei și, în Camera Deputaților, Ana Birchall. A fost un demers rar în viața politică românească, fiindcă în ambele camere inițiativa a avut susținerea tuturor partidelor. Poate că tragediile care au zguduit în ultima vreme România, cazul Caracal fiind recent, au determinat colaborarea tuturor forțelor politice. A contat, cel mai probabil, și șirul lung de sentințe care au dat condamnare cu suspendare unor cazuri de viol și pedofilie, care, la rândul lor, au avut impact asupra opiniei publice.

Principiul legii a fost de ridicare a pragului minim pentru infracțiunile de agresiune sexuală, mai ales asupra minorilor, la cinci ani. Până acum existau pedepse de 2 sau trei ani, iar verdictele finale de sub cinci ani se transformau în „închisoare cu suspendare”.

În România, nenumărate cazuri de viol i-au lăsat pe făptuitori în libertate la încheierea proceselor și, în cazul în care primeau pedepse de închisoare cu executare, au fost eliberați rapid, mai ales câtă vreme a funcționat recursul compensatoriu, abrogat în vara anului trecut.

Prescrierea faptelor

Modificările operate de Parlament au considerat că aceste fapte sunt imprescriptibile, însă Guvernul a atacat la CCR această prevedere, considerând-o neconstituțională. „Se instituie un tratament discriminatoriu între persoanele care au comis infracţiuni de gravitate similară, în sensul în care nu pot fi identificate raţiuni obiective pentru alegerea acelor infracţiuni care urmează a fi imprescriptibile,” a arătat Guvernul în adresa către CCR. Cu alte cuvinte, Guvernul Orban vrea să nu existe discriminare pozitivă a agresiunilor sexuale împotriva copiilor.

Astfel, Guvernul ignoră o solicitare a Parlamentului Uniunii Europene care a dat o directivă cu nouă ani în urmă, în care nu doar că solicita pedepse maxime pentru violatorii copiilor și în general a pedofiliei, însă cerea tuturor țărilor membre să-și modifice legislația astfel încât să se îndrepte către imprescriptibilitatea acestor fapte.

România nu s-a îndreptat spre aplicarea acestei directive – nici în privința pedepselor, nici a prescrierii faptelor. Legea la care ne referim transpunea, practic, legislația europeană. Guvernul Orban pare să nu cunoască legislația în domeniu din alte state europene.

• ^{Marea Britanie are toate infracțiunile din Codul Penalfără termen de prescripție, inclusiv infracțiunile sexuale.}
• Olanda a exclus în 2013 prescrierea infracțiunilor sexuale grave, cu pedeapsa cea mai mică de opt ani de închisoare și cea mai mare, de 20.
• Polonia a decis, în 2019, să exludă prescriere faptelor penale sexuale împotriva minorilor și să introducă pedeapsa cu închisoarea de până la 30 de ani pentru abuzul sexual asupra minorilor. Pedofilia gravă este pedepsită cu cu închisoare pe viață
• Germania. Termenul de prescripție pentru cele mai grave forme de infracțiuni sexuale cu minori ajunge până la 20 de ani. Însă, din 2010, termenul de prescripție nu începe înainte ca victima să fi împlinit vârsta de 30 de ani. Cu alte cuvinte, o potențială victimă a unui abuz în copilărie are timp până la vârsta maximă de 50 de ani să depună plângere.
• Franța.30 de ani este termenul de prescripție pentru violarea unui minor, dar acesta curge din momentul prezumtiv al comiterii faptei.​

Care erau principalele modificări ale Codului Penal în legea care a fost adoptată unanim în Parlament

• agresorii majori nu mai pot scăpa cu pedeapsa cu închisoarea cu suspendare.
• fapta săvârșită de un major asupra unui minor sub 14 ani (act sexual sub orice formă) devine agravantă și va fi pedepsită cu închisoare de la 5 la 10 ani
• pedeapsa pentru viol este de la 5 la 10 ani (până acum era de la 3 la 10 ani), iar forma agravantă a violului va fi pedepsită cu închisoare cu executare de la 7 la 12 ani (până acum era de la 5 la 12 ani). Dacă violul este urmat de moartea victimei, pedeapsa va fi de la 9 la 18 ani, iar până acum pragul minim era de șapte ani.
• au fost introduse infracțiuni noi, cum ar fi violul asupra minorilor cu dizabilități
• a apărut categoria „persoanelor cu care conviețuiește victima”, adăugată la „membrii familiei”, după mai multe cazuri de agresiuni sexuale ale partenerilor de viață/concubinilor ai unuia dintre părinți.
• s-au extins urmările actelor sexuale ale minorilor de la „vătămări corporale” la agresiuni care „pun în pericol viața minorului sub orice formă”.
• dacă agresorul are antecedente, pedeapsa se majorează, iar în cazul pedofiliei, creșterea pedepsei este cu o treime.
• exploatarea sexuală a minorilor, de la recrutare la adăpostire și transportare, se pedepsește de la 5 la 10 ani, cu interzicerea unor drepturi. Cum ar fi cele parentale, pentru că au existat cazuri de prostituție a unor minore, ale căror proxeneți au fost părinții.

În ultimii nouă ani, potrivit datelor înregistrate la Consiliul Superior al Magistraturii, au existat în România 8.543 de cazuri de viol și aproape 3.000 de cazuri de „act sexual cu un minor”

În urmă cu trei ani, din toate procesele care s-au judecat pentru „act sexual cu un minor”, doar 25% din cazuri s-au finalizat cu pedepsirea agresorilor cu închisoare cu executare. 25% au primit pedepse „cu suspendare”, iar restul proceselor nici au ajuns la o sentință.