Troica apocaliptică Cercel-Rafila-Arafat a venit să facă declarații despre incendiul de la Matei Balș însă și-au pierdut elanul după ce unul dintre cei prezenți, vreo rudă probabil, le-a strigat că oamenii se internează în spitale „pentru a muri ca șoarecii”. Cei trei au fost deranjați de starea emoțională a omului, s-au pierdut ei înșiși cu firea, iar limba lor de lemn s-a rupt. S-au întors și au plecat. Nu e nimic nou: nici când a luat foc spitalul din Piatra Neamț sau maternitatea Giulești șefii sănătății nu și-au asumat vreo parte din vină. Nu, nu sistemul clientar e de vină, nu mediocrii politici împinși în față pentru că au calități de contorsioniști și spinare de cauciuc, nu directorii/managerii numiți pe criterii politice, ca și directorii de departamente din prefectură sau minister. Nu licențiații în teologie aduși la Ministerul sănătății pe posturi de secretar de stat în locul specialiștilor. Nu! De vină sunt asistentele medicale sau electricienii, spune într-un comentariu Radio Europa Liberă.
De multe ori, (poate și pentru că politicienii nu prea mai au de-a face cu realitatea sau dimpotrivă, îi leagă de realitate interese subterane și bine finanțate) legile sunt pline de găuri, ambiguități, inadvertențe și scurtături. La fel și ordonanțele sau hotărârile guvernamentale. Așa sunt votate deși trec prin comisii, comitete și comiții cu un tapaj (audieri transmise LIVE, comunicate de presă etc.) care i-ar putea impresiona pe observatorii inocenți. Avertismentele observatorilor neutri răsună în pustiu. Se spune despre ei că sunt fie interesați, fie politizați, fie neînsemnați. Însă există instanțe profesionale care ar putea, dacă ar vrea, să aibă un cuvânt de spus. Ar putea opri proiectele de lege toxice, ar putea propune modificări în legile deja existente, ar putea critica numirile clientelare, ar putea devoala metastazele sistemului (rețele de influență, grupurile infracționale organizate, interesele politice). Dar organizațiile profesionale au alte urgențe, trebuie să-i ajute pe șefii de sindicate să-și distribuie mai bine banii prin buzunare, să-și plaseze oamenii prin consiliile locale, să facă lobby pe lângă politicieni și, desigur, să ocupe posturi de conducere prin spitale, școli sau regii autonome. Abia când urmărești banii și organigramele, afli și cui îi era dedicată decizia cu pricina, mai spune REL.
