spot_img
4.2 C
București
marți, noiembrie 5, 2024
AcasăAlegeri 2019Radio Europa Liberă: Gargara lui Iohannis cu România Educată

Radio Europa Liberă: Gargara lui Iohannis cu România Educată

-

- Reclama -

Președintele s-a întâlnit cu ministru educației pentru a discuta. Pur și simplu au stat la gargară. Educația, ca și economia, e pe butuci și asta nu de ieri, de azi. Președintele a câștigat la alegeri câteva suflete de partea sa promițând să dea României educația pe care o merită. Poate că, de fapt, nu merită mai mult. Acum trei ani, președinția lansa cu surle și trâmbițe un program peste care s-a așternut o palmă de colb: România educată. Pe vremea aceea România înregistra scoruri teribile la testele PISA și se clasa pe primul loc (sau undeva pe acolo) la campionatul european al analfabetismului funcțional, ca să nu mai vorbim despre analfabetismul tradițional al elevilor care ajung la liceu fără să știe să se semneze, spune într-un comentariu Radio Europa Liberă.

- Reclama -

CE SE MAI AFIRMĂ ÎN COMENTARIUL RADIO EUROPA LIBERĂ:

- Advertisement -

Lucrurile nu s-au schimbat prea mult. Anul declanșării crizei coronavirusului a băgat educația în comă, iar prișnițele, masajele și intubările forțate nu au folosit la nimic. Mai mult, pentru a nu avea o măsură a gradului în care populația școlară s-a sălbăticit, ministerul insistă ca anul acesta să nu se organizeze concursuri și nici olimpiade, anunțând că diplomele emise și înregistrate în acest an nu vor fi recunoscute. Motivul invocat este acela al pericolului contaminării, dar acest pretext a devenit extrem de subțire și neserios într-un sistem de educație copleșit de handicapuri de creștere și pregătire. Copiii se duc la cursuri în niște școli unde nu mai există, de multă vreme, nicio protecție antivirală: s-au desființat pereții de plexiglas, nu s-au distribuit măști și nici viziere pentru profesori, nu există dezinfectanți. Școlile sunt la fel cum au fost abandonate acum un an: fără apă curentă, aprobări sanitare și avize de la pompieri. Poate mai mizerabile. Veceurile au rămas în curtea școlii, apa curentă tot nu curge. E posibil ca, neîntreținute atâta vreme, școlile să se fi degradat în așa măsură încă să-i pună, suplimentar, pe elevi și profesori în pericol, cum s-a întâmplat într-o școală din Vaslui care a luat foc din pricina centralei termice defecte, chiar dacă aceasta se afla într-o clădire apropiată și încă nu e limpede cum s-a putut transfera focul. Școala, spune direcția, a fost modernizată în 2015. Nu mai contează, acum este o ruină. Acoperișul e distrus în mare proporție, la fel și parterul (de fapt, singurul nivel al clădirii) și școala a devenit de nefolosit, metaforă carbonizată a educației de azi. Bani puși pe foc.

A devenit clar, după întâlnirea președintelui cu ministrul educației, că numai providența mai poate salva educația. După un an de îndatorări masive, guvernul a născut un șoarece. La câte gesturi tandre au făcut politicienii de la tribune către profesori și elevi te-ai fi așteptat ca măcar să se țină de promisiunea de a le trimite copiilor defavorizați sute de mii de tablete și zeci de mii de laptopuri. Cele despre care spunea fosta ministră, prin august trecut, că sunt gata achiziționate, pregătite de expediere pe adresa votanților cu copii. Nu au ajuns și sunt slabe speranțe să ajungă în acest semestru școlar. Poate pentru că ceea ce e cuprins în programul electoral nu e și în cel de guvernare.

- Advertisement -

Așadar, după creșterea cu miliarde de euro a datoriei externe, după contracția economiei și nesfârșitul scandal al risipei bugetare, după un an haotic de decizii contradictorii și de educație făcută sporadic, mai mult pe site-uri pentru adulți – președintele spune la întâlnirea cu ministrul educației că are mari speranțe că banii europeni or să astupe găurile din educație. În banii europeni ne e speranța! Nu în buget, pentru că banii aceștia au alte destinații de lux: să finanțeze diverși demnitari plini de sinecuri ca economia de ploșnițe. Să plătească salarii de lux pentru analfabeții funcțional ai familiei de partid și de stat, să se bucure și ei de principiul echității și drepturilor egale. Să acopere pierderile marilor companii. Să le plătească birocraților de la metrou (directori, șefi, traducători!) sporul de subteran și altor șmecheri campioni la solitaire și table – sporul de calculator. Să-i dea lui Dorneanu, altminteri un pensionar de lux, un salariu și niște indemnizații de-i trebuie omului și un spor pentru însoțitor să-și poată calcula zerourile din conturi în ziua de leafă. Să plătească pensiile speciale ale lui Iliescu și Tudorel Toader. Salariile lui Iordache și Gradea de la TVR. Să întrețină CNA, CNCD, consilii, comitete și comiții, alte instituții profund politizate pe care mereu, înaintea alegerilor, candidații promit să le desființeze pentru că sunt „o sursă permanentă de iliberalism și autoritarism”, dar pe care le consolidează după aceea, pentru că ele le asigură vizibilitatea și puterea. Dar ceea ce e scris în programul electoral, nu e și în cel guvernamental, nu-i așa?

Președintele spune că școala românească va fi finanțată prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Sunt banii pe care România îi primește de la Uniunea Europeană pentru a face față crizei pandemiei. Până la urmă, nu sunt 80 de miliarde, cât anunța triumfător, la lansarea acestui plan, Klaus Iohannis, cu câteva zile înaintea alegerilor parlamentare, adică pe 29 noiembrie 2020, ci 30 de miliarde „compuse din 13,8 miliarde de euro sub formă de granturi și 16,7 miliarde de euro sub formă de împrumuturi, ” (după cum scrie în prezentarea planului de pe pagina Ministerului Fondurilor Europene.) E posibil să existe și restul de 50 de miliarde pe undeva, dincolo de orizontul acestei guvernări și a mandatului lui Klaus Iohannis.

Deocamdată speranțele sunt nu în performanțele economiei românești, ci în banii europeni. Dar aceștia trebuie să hrănească multe guri hămesite, cele din educație, cultură și sănătate fiind cele mai mici, obișnuite să trăiască din firimituri. Uneori nu ajung la masa unde se împart rațiile. Se prea poate chiar ca, uscate de criză și prea lipsite de energie să se facă remarcate, să fie, în cele din urmă, consumate de ceilalți comeseni hămesiți și neatenți care se calcă în picioare să prindă felia cu cireașă deasupra.

- Advertisement -
spot_img
spot_img
- Advertisment -spot_img
spot_img