Preşedintele a fost sensibil la presiunile serviciilor secrete şi ale altor organizaţii nonguvernamentale de acoperiţi care, speriate de bombele teroriste încă neamorsate, au cerut adoptarea unei legi care să permită accesul la istoria telefonică şi digitală a tuturor. Decizia aceea nu a stârnit nici furori, nici fiori. Toţi au acceptat-o ca pe un rău necesar. Nu s-au lansat petiţii, nu s-a manifestat în stradă şi nici măcar obişnuiţii scandalgii de pe internet nu i-au dat prea multă atenţie. Cum nu i-a scandalizat nici faptul că, din această lună, se aplică legea care prevede ca băncile să comunice zilnic fiscului cine-şi deschide sau închide conturi, închiriază sau renunţă la cutii de valori, cine şi ce valori rulează cu ajutorul băncii şi, în general, toate amănuntele portretului tău fiscal care constituiau odinioară esenţa secretului bancar. De acum înainte, instituţiile bancare ale statului funcţionează pe principiul transparenţei. Iar dacă sistemele informatice vor merge mai bine acum, după schimbarea ministrului de la Comunicaţii, românilor li se va putea face operaţie pe card deschis fără anestezie, afirmă într-un comentariu Radio Europa Liberă.
Lipsa de reacţie a românilor la uzarea şi abuzarea libertăţilor dovedeşte că-şi pierd umbra şi intimitatea. Că sunt pe deplin pregătiţi trupeşte şi moraliceşte pentru o Comunitate Media, pentru cea a informaţiilor, pentru cooperative agricole, pentru nostalgii dictatoriale, pentru deplină transparenţă bancară. Pentru toate tipurile de comunităţi pe care i le vâră statul în taxe şi impozite. De la revoluţionarii surescitaţi de acum un sfert de veac, gata să se ia de guler cu oricine pentru orice fleac care ar pune în pericol democraţia, la cetăţenii docili de azi a fost un îndelung proces de regresie şi întrebarea e când procesul transformării omului într-un animal politic va deveni ireversibil, mai spune postul de radio finanțat de Congresul american.
Tema controlului intimităţii în schimb este aproape absentă din presă. Numărul de interceptări făcute de Serviciul Român de Informaţii a crescut în ultimii zece ani de şapte ori, ajungând în 2014 la circa 50 de mii. Dintre acestea doar două mii au produs informaţii relevante pentru diverse dosare. De ceva vreme, agenţii secreţi nici nu mai au scuza dosarelor penale. Curtea Constituţională a stabilit că interceptările SRI nu mai pot fi folosite de procurori ca material probator. Această decizie a stârnit un adevărat scandal, serviciile secrete fiind dependente de interceptări şi intrând în sevraj la simpla ameninţare că trebuie să renunţe la ele, mai afirmă REL.
Că nu puţini sunt jurnaliştii care poartă în penarul lor un microfon securistic ne convinge descoperirea diverşilor acoperiţi. Este suficient să te uiţi să vezi cine are informaţii confidenţiale, intime, de ultimă oră despre dosarele în curs şi vei şti cine este acoperitul din presa română. Expeditorul scrisorii către preşedinte ar trebui să fie mai indignat de încălcarea intimităţii actului de justiţie prin citarea cu ghilimele a convorbirilor sau a mailurilor interceptate decât de vandalismele produse la orele de maximă audienţă. Faptul că statuia unui magistrat e maltratată în studiourile TV este mai puţin periculos decât scurtcircuitarea actului de justiţie prin publicarea unor informaţii sensibile. Securitatea naţională este mai vulnerabilă din pricina documentelor scurse şi publicate pe surse, decât din pricina faptului că prin apele tulburi ale televizorului pluteşte cine ştie ce saurian politic care învârte ca argument bâta deasupra capului, mai afirmă Radio Europa Liberă.
