O ANALIZĂ RADIO EUROPA LIBERĂ:
Președintele Klaus Iohannis continuă tradiția lui Traian Băsescu în privința Chișinăului, astfel că în vizita sa la Roma, șeful statului român i-a cerut sprijin Italiei pentru apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană. Pare să fie una dintre puținele linii politice pe care Iohannis le-a preluat de la Băsescu.
Între timp, însă, fostul președinte român a devenit tot mai sceptic în ceea ce privește viitorul Republicii Moldova, iar după ce s-a întors din vizita făcută peste Prut a argumentat chiar că „totul este pierdut” în privința acestei țări, fiindcă Moscova a „semnalat” că orice încercare a Chișinăului de a duce țara spre NATO sau Uniunea Europeană va primi un „răspuns militar”.
La 5 ani de la semnarea Declarației Comune privind instituirea unui Parteneriat pentru integrarea europeană a Republicii Moldova, Klaus Iohannis constată că dincolo de Prut au fost făcute „progrese importante” pentru „reformarea societății și asumarea valorilor democratice” și deci de apropiere de Uniunea Europeană. „Evoluțiile geopolitice actuale ne întăresc credința că parcursul european reprezintă singura opțiune viabilă de securitate și prosperitate a Republicii Moldova”, se mai arată în mesajul lui Klaus Iohannis în care menționează aniversarea celor 5 ani de la stabilirea Parteneriatului Strategic dintre București și Chișinău.
În vreme ce liderii români abordează în general acest subiect cu un optimism moderat, Traian Băsescu le reamintește moldovenilor, cu un realism cinic, că România a semnat Acordul de liber Schimb cu Bruxellesul în 1993, iar aderarea la Uniunea Europeană a avut loc abia 14 ani mai târziu.
Într-o declarație comună miniștri de externe român și moldovean, au făcut un prim bilanț al Parteneriatului privind integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană, ajungând la concluzia că acesta este „extrem de rodnic”. Printre succese se menționează faptul că liderii de la Chișinău au negociat, semnat și au început să aplice Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană.
Un prim semn palpabil al beneficiilor de care se bucură moldovenii de la semnarea acestui acord este faptul că agricultorii moldoveni pot vinde fructe și legume în Uniunea Europeană, într-o perioadă în care piața rusească li s-a închis din motive politice. De asemenea standardele și reglementările europene vor ajuta Chișinăul să atragă mai multe investiții străine precum și la „consolidarea prosperității” în Republica Moldova, se mai arată în Declarația comună semnată astăzi de șefii diplomațiilor de la București și Chișinău
Ca exemplu a „dinamismului” relațiilor româno-moldovene este dat doar gazoductul Iași-Ungheni, destul de puțin pentru angajamentul României de a ajuta în mod concret țara vecină, care se întinde dincolo de Prut. România a adus interesele Republicii Moldova pe masa Uniunii Europene și s-a preocupat să sprijine partidele pro-occidentale să rămână la putere la Chișinău, dar aceste eforturi politice nu au fost dublate de o susținere economică serioasă și de o strategie pe termen lung care să modifice balanța de investiții în țara vecină.
Premierul Victor Ponta a postat la finele săptămânii trecute o poză făcută la o cafea cu omologul său moldovean Chiril Gaburici. Cei doi s-au întâlnit la Summitul Păcii de la Istanbul. Anul trecut pozele erau cu Iurie Leancă, dar în spatele acestor fotografii, românii și moldovenii nu par să aibă prea multe idei.
