Scopul imediat al haosului creat în jurul justiției este încercarea unui mic puci legislativ: modificarea în forță a legilor justiției din 2022 (Legile 303, 304 și 305/2022). 95% din prevederile acestor legi se referă exclusiv la chestiuni vizând funcționarea administrativă a justiției și CSM, statutul magistraților, drepturile și obligațiile acestora, evoluția în carieră și tot așa, lucruri care plictisesc. 5% se referă însă la ceea ce poate interesa și politicienii: procedurile de numire în funcțiile de conducere de la vârful parchetelor și a instanțelor. În martie și aprilie expiră mandatele actualilor procurori șefi ai DNA, DIICOT și al procurorului general al României, afirmă avocatul Adrian Toni Neacșu, fost membru CSM.
CE SUSȚINE ADRIAN TONI NEACSU:
Legea actuală, scrisă sub coordonarea Comisiei Europene și cu avizele Comisiei de la Veneția, stabilește o procedură pentru aceste numiri care acordă rolul determinant ministrului justiției mai degrabă decât președintelui.
Ministrul justiției este însă de la PSD, așa că procedura trebuie schimbată.
Pentru aceasta s-a fabricat un context de emoție și presiune publică, prin concursul a 4 forțe care au acționat coordonat:
– o minoritate gălăgioasă din justiție care trebuia să ofere imaginea unei justiții cuprinsă de haos. O justiție confiscată de un grup restrâns de persoane sub conducerea autoritară a președintelui ICCJ Lia Savonea, grup care a pus în aplicare un plan infracțional de scăpare și albire a infractorilor, prin marginalizarea judecătorilor „corecți”, hăituirea lor prin intermediul CSM și a Inspecției judiciare, eliminarea lor abuzivă din completele de judecată și înlocuirea cu judecători fideli. Documentarul Recorder a reușit performanța de a transforma simplele păruieli și certuri administrative între judecatori și structurile de conducere din Curtea de apel București (acolo unde judecătorii își dau cu dosarele în cap la propriu) în suspiciuni generale de corupție și subordonare a justiției penale interesului infractorilor de a scăpa de pedepse.
– media ideologizată care trebuia să preia mesajul și să-l multiplice la nesfârșit, astfel încât să monopolizeze tot spațiul public, înlăturând toate celelalte teme economice, sociale sau politice.
– mișcările civice și ONG -urile de tipul Corupția ucide care trebuiau să ocupe strada și piețele, transformând nemulțumirea generală reală a publicului față de funcționarea justiției în mișcări ample de presiune punctuală pe Guvern (Bolojan te sună Lia) și Președinte pentru inițierea modificărilor legislative, văzute ca soluție magică salvatoare.
– USR care trebuia să se cațere pe proteste, să se prezinte din nou ca partidul imaculat și în final să își salveze gafele la guvernare prezentând și impunând soluțiile legislative de revenire la organizarea și funcționarea justiției de dinainte de 2018.
Președintele Nicușor Dan este cel care nu și-a oferit concursul, deși întreaga mișcare de revizuire legislativă se poartă în numele lui și pentru a putea numi arbitrar șefii la varf ai parchetelor. Mesajele lui publice arătă că va temporiza toate deciziile. A declanșat dezbateri și consultări dar în acelasi timp a afirmat că acestea vor dura luni de zile și că va asculta toate părțile. Reacția lui e departe de ceea ce se aștepta și cum orice puci înseamnă acțiunea imediată și în forță e posibil ca următoarea țintă a presiunilor străzii, ONG-urilor și a USR să fie chiar președintele.
Ieri, România a depus cererea de plată nr 4, cu o întârziere de peste 1 an. Printre jaloanele PNRR prezentate ca îndeplinite și pentru care se solicită bani europeni este și cel privind adoptarea legilor justiției din 2022 (jalonul 423). Aceasta înseamnă că cel puțin 2 luni, cât durează evaluarea cererii, cele 3 legi nu mai pot fi puse în discuție în mod oficial de Guvern sau Parlament. Orice demarare a unui proces de modificare a lor pune în pericol obținerea finanțării (2,6 miliarde euro), irevocabilitatea reformelor fiind de esența PNRR. Nu poți modifica jaloane pentru care ai cerut Comisiei Europene să îți dea bani înainte ca această cerere să fie aprobată, mai ales că exact acele legi au stat la baza ridicării MCV pentru România.
Tocmai de aceea cred că restaurația justiției instrumentalizată politic și subordonată SRI și revenirea la teroarea judiciară prin judecători și procurori vânduți ideologic nu se va produce imediat.
Iar in primăvară anului 2026 strada și piețele vor fi umplute de mulțimi în numele crizelor sociale, economice și politice, nu va mai fi loc de manipulare a emoției publice în numele unor concepte abstracte.
